Versiunea completă
Business Internaţional

Rusii se intorc in Serbia

Rusii se intorc in Serbia

Andrei Chirileasa · 20 februarie 2005 · 3 min de citit

La saisprezece ani dupa caderea zidului Berlinului si la cinci ani dupa plecarea lui Slobodan Milosevici, rusii s-au intors in Serbia, informeaza Le Figaro.



Prin investitii masive in economia acestei “tari-surori”, slava si ortodoxa ca si ea, Rusia incearca sa recastige o parte din influenta politica in Europa de Est si sa contracareze influenta Statelor Unite si a NATO in aceasta regiune.



“Riscam sa introducem lupul in stana”, atentioneaza un responsabil sarb. In cativa ani, capitalurile ruse au acaparat o parte din economia nationala a Serbiei. Beopetrol, a doua companie petroliera a tarii, a fost preluata de catre gigantul rus LukOil. Midland, un fond de investitii cu capital rusesc, cu sediul la Londra, a achizitionat Carnex, cea mai mare fabrica de prelucrare a carnii din Serbia, lantul de restaurante Stari Grad, precum si o parte din portul dunarean Pancevo. Aceasta ultima investitie permite rusilor sa controleze fluxul de marfuri transportate pe Dunare, in special cele care provin din Ucraina.



Salford, un alt fond de investitii cu capital rusesc, inregistrat in Gibraltar, a pus mana recent pe industria laptelui si a biscuitilor. Investitorii rusi controleaza si Bor, principala companie din industria sarba a cuprului. Ei au investit in constructia uzinei de la Novi Belgrad. “Rusii vizeaza monopolul asupra gazelor si petrolului, in domeniul energetic. De asemenea, ei au inceput sa se intereseze de domeniul bancar si cel al asigurarilor”, explica Slobodan Milosavljevici, presedintele Camerei de Comert a Serbiei.



In Muntenegru, situatia este si mai rea. A doua componenta a federatiei Serbia-Muntenegru s-a vandut literalmente rusilor, constata cu tristete Milosavljevici. “Gratie accesului la Marea Adriatica, Moscova poate controla Italia, Albania si baza americana din Kosovo”, explica el. Rusal, companie controlata de catre oligarhii rusi Oleg Deripaski si Roman Abramovici, este singurul candidat pentru achizitia KAP, combinatul de aluminiu din Podgorica, si a companiei de stat Telekom. Hoteluri, case, ziare, toate sunt controlate de catre “noii rusi”.



“Investind in industria sarba si muntenegreana, rusii incearca sa-si refaca dominatia in estul Europei. Ei fac acelasi lucru in Bulgaria si in Romania”, spune Slobodan Milosavljevici. Singura diferenta fata de vremurile razboiului rece o reprezinta faptul ca influenta exercitata atunci de catre statul rus provine astazi din capitaluri private.



Interesul rusilor e unul strategic, de a-si consolida pozitia in domeniul energetic. “Gratie pozitiei sale intre est si vest, Serbia reprezinta capul de pod al Rusiei in Europa Orientala. Controland energia, Moscova isi recapata influenta politica in regiune”, afirma un responsabil sarb. Se zvoneste ca Moscova finanteaza anumite miscari radicale sarbe. In ceea ce-l priveste pe Putin, “acesta intervine cand este necesar”, explica un responsabil sarb. In primul rand in problema Kosovo el a intervenit pentru a convinge comunitatea internationala sa nu acorde independenta unei “bucati din Serbia”.



In vreme ce reformatorii sarbi privesc catre Europa, conservatorii rusi afiseaza public prietenia lor cu primul-ministru nationalist Vojislav Kustunica. Acesta a fost primit cu mare pompa de catre Vladimir Putin la Sochi, presedintele rus refuzand in schimb sa-l intalneasca pe omologul sau sarb, democratul Boris Tadici. Mai multi reprezentanti ai fostului regim din Serbia au gasit refugiu la Moscova. Printre acestia se numara generalul Georgevici, inculpat de catre tribunalul International de la Haga, precum si sotia si copiii lui Slobodan Milosevici.



Legatura economico-politica Belgrad-Moscova nu a fost niciodata in favoarea Serbiei. “Serbia a fost mereu un pion strategic pentru Rusia”, afirma deputatul Zarko Koraci.



“Rusii nu-si vor pune niciodata in pericol relatiile cu Occidentul si SUA pentru Serbia. Ajutorul lor este inainte de toate unul verbal”, afirma Dragoljub Micunovici, fostul presedinte al Parlamentului sarb.



Pentru Zoran Drakulici, directorul companiei Est-Point, care a castigat mult din relatiile economice cu Rusia, problema o reprezinta “absenta strategiei economice in Serbia”. “Noi le vindem rusilor deoarece acestia au bani multi si-i cheltuiesc usor, insa nu avem o politica adevarata”, afirma Drakulici.



Intrebarea finala este daca sarbii, care se confrunta cu una dintre cele mai dificile tranzitii din regiune, au mijloacele de a spune nu Rusiei. “Noi suntem obligati sa acceptam investitiile straine, deoarece tara este in ruina. Insa, in afara de Moscova, care ne considera ca fiind singura tara prorusa din Europa, nimeni nu se intereseaza de Serbia”.

Citește și