S-a dus stralucirea aurului?
Ceva pare nefiresc la o conferinta financiara in care jurnalistii sunt mai bine imbracati si mai ingrijiti decat participantii, ca la New York Institutional Gold Conference, saptamana trecuta. Iar singurul participant mai bine imbracat venea de la o audiere in care era invinuit in instanta de delict
Ceva pare nefiresc la o conferinta financiara in care jurnalistii sunt mai bine imbracati si mai ingrijiti decat participantii, ca la New York Institutional Gold Conference, saptamana trecuta. Iar singurul participant mai bine imbracat venea de la o audiere in care era invinuit in instanta de delict.
Cateva decenii de pierderi au sters stralucirea industriei aurului, in ciuda aprecierii recente a metalului pretios, al carei valoare spot a ajuns la 380 de dolari pe uncie la sfarsitul saptamanii trecute, fata de 345 de dolari pe uncie in luna iulie. Unul dintre discursurile asteptate cu mult interes, cel al comentatorului si investitorului Jim Rogers, s-a concentrat pe tema inflatiei in sectorul marfurilor. Diferenta dintre Rogers si restul audientei este de a sti cand sa cumperi, dar si cand sa vinzi, si poate de aceea, Rogers isi mai permite inca sa plece intr-un voiaj de nunta in jurul lumii.
“Investiti-va banii in marfuri”, a spus Rogers, si instantaneu cuvintele sale au aprins licariri de interes in ochii audientei. “Ar trebui sa cumparati contracte pe marfuri care nu fluctueaza prea mult, precum cafea, soia sau zahar”, este de parere Rogers, starnind consternarea audientei. “Intr-adevar, aceasta nu este o conferinta despre soia, si toata lumea de aici ar paria mai degraba pe aur…
Partea buna este ca pana acum, productia de aur nu s-a prabusit semnificativ niciodata, iar bancile centrale detin cantitati importante de aur pe care le pot tranzactiona”.
In afara de argumentatia lui Rogers legata de importanta macroeconomica a aurului, mai sunt si alte motive pentru stagnarea pietei aurului in contextul accelerarii inflatiei. Intr-un articol publicat in editia electronica a Financial Times, analistul John Dizard aminteste ca majoritatea aurului cumparat de pe piata in timpul verii a fost achizitionat de companiile de extragere a aurului, din ratiuni de reducere a riscului. Multe companii de acest gen au ales, insa, sa scada volatilitatea castigurilor vanzand contracte de vanzare pe piata derivativelor pentru a-si compensa pozitia “long”, impusa de specificul activitatii, pe piata aurului.
Manevra nu este agreata de o parte din investitori deoarece diminueaza castigurile incasate in cazul cresterii pretului aurului. Astfel, directorii companiilor de extragere a aurului, au inceput sa reduca valoarea contractelor pe care le initiaza pe piata derivativelor, pe masura ce pretul aurului se inscrie pe un trend ascendent, dublandu-si de fapt pariurile. In lumea tranzactiilor pe marfuri, o asemenea manevra se numeste “Texas hedge”.
Zvonurile care circula in piata prevestesc crearea unui program de anvergura in sensul renuntarii la acest tip de scheme de hedging, care ar putea fi anuntat oficial la conferinta din Denver, de pe 24 septembrie, iar manevra ar putea marca un maxim temporar al industriei. andreea.melinte@zf.ro
-
Mai multe necunoscute decât date sigure despre Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României: Tot ce se știe acum cu jumătate de an înainte de producție este că OMV Petrom are 30 de contracte semnate, în timp ce Romgaz lucrează încă la licitațiiBurse - Fonduri mutuale · 12 noiembrie 2026
-
Trei jucători, Lactalis, FrieslandCampina și Arla, au 65% din vânzările de unt, o piață de 150 mil. euro. Locul trei din piață nu are fabrică în România, iar de la liderul Lactalis o parte din vânzări vine din import (brandul President).Companii · 12 noiembrie 2026
-
Conferința ZF Digital. Cel mai greu pentru un start-up românesc este să vândă în străinătate, nu să construiască produsulBusiness Hi-Tech · 12 noiembrie 2026