Versiunea completă
Media & Advertising

Sa intelegem CNA!

Consiliul National al Audiovizualului si-a facut un stil din a intra pe scena publica, intempestiv, cu cåte o decizie care nu pare sa fie motivata de vreo realitate apasatoare sau cu unele recomandari care vin mult prea tårziu ca sa mai indrepte ceva

Costi Rogozanu · 27 mai 2005 · 4 min de citit

Consiliul National al Audiovizualului si-a facut un stil din a intra pe scena publica, intempestiv, cu cåte o decizie care nu pare sa fie motivata de vreo realitate apasatoare sau cu unele recomandari care vin mult prea tårziu ca sa mai indrepte ceva. Si, de multe ori, apar ca sa arunce si mai multa confuzie pe piata.

“Consiliul National al Audiovizualului solicita posturilor de televiziune si de radio sa nu mai faca publicitate, in emisiunile de stiri si dezbateri, la cotidiene si reviste, prin prezentarea sumarului si a imaginii”, recomanda CNA in urma cu cÃ¥teva zile. In decizia 254 din 2004 se mentioneaza ca prezentarea unor publicatii in emisiunile audiovizuale nu va fi considerata publicitate mascata. Asadar, ce dorea CNA-ul? Dupa cÃ¥teva zile, Consiliul a revenit cu o precizare: nu interzice “revista presei”, doar restrÃ¥nge prezentarea publicatiilor in emisiuni de acest gen. Exemplul preferat: Euronews, canal specializat de stiri. PÃ¥na la urma, nu se stie exact cine ce a inteles din aceasta noua rabufnire antipublicitara. De ce tocmai acum? Anul trecut au existat publicatii ale trustului Intact care au explodat pe piata publicisticii romÃ¥nesti tocmai in urma unor campanii agresive impreuna cu Antena 1. De ce nu a sarit atunci CNA-ul? Nu era momentul politic prielnic. Culmea, in Cotidianul din 25 mai 2005, Ralu Filip, presedintele CNA, da publicatiile amintite ca exemplu de “victime” ale audiovizualului: “Nu trebuie sa se mai intÃ¥mple ca acum, cÃ¥nd la o televiziune am vazut Pro Sport, dar nu Gazeta, si s-au prezentat cotidienele, dar nu s-a dat Jurnalul”. Este si aceasta o strategie: sa prezinti beneficiarii in haine de victime…

De ce a aparut tocmai acum o astfel de decizie, pe cine avantajeaza? CNA nu a avut nimic de comentat cånd ziaristii de la noul Gåndul treceau din televiziune in televiziune sa-si promoveze ziarul. Ciudata recomandare avantajeaza o astfel de prezentare ipocrita a unei publicatii, in schimbul unei cinstite treceri in revista a titlurilor.

Postul public de televiziune a facut o dezbatere chiar in jurul nou-lansatului GÃ¥ndul si este evident ca are un set preferat de jurnalisti, mereu aceiasi. Sa fie strategia lui Valentin Nicolau, aflat in grava criza, de a-si asigura sprijinul unei anumite parti a presei? Deocamdata este evident ca asa e: nu am auzit din partea acestora, altfel mari practicanti ai suspiciunii si scenariului halucinant, sa discute serios una dintre cele mai grave probleme ale audiovizualului romÃ¥nesc: TVR. Nu stim exact daca recomandarile CNA afecteaza acest gen de “publicitate” (sau “troc jurnalistic”, cum vreti sa-l numiti).

Ralu Filip aminteste in interviul citat mai sus o alta dorinta a CNA si, implicit, o alta propunere care vine cu o intÃ¥rziere enorma: “O sa initiez insa un proiect prin care o sa interzic oamenilor politici sa detina posturi de radio si televiziune. Sunt foarte multi in aceasta situatie si este clar ca informatia oferita de aceste posturi poate fi influentata politic”. Iata o decizie care ar fi trebuit sa apara cam prin vremurile in care un partid de guvernamÃ¥nt dadea stiri la televizor contra locuri in Parlament sau in diverse consilii locale, depinde de alegeri si de anotimp… Acest anunt facut cu pompa nu va avea nici un efect asupra unor televiziuni trecute in proprietatea fiicei sau fiului sau matusii. Dar Ralu Filip a gasit ca e important sa arunce aceasta idee pe piata, acum, in prag de anticipate, pentru ca, cine stie?, poate ca cineva de la Cotroceni va incepe sa ne iubeasca!

Sa incheiem cu o gluma publicitara. Universitatea lui Iosif Constantin Dragan din Lugoj isi face campanie! Una compusa de agentia Lowe & Partners. O tÃ¥nara cool este prezentata in trei ipostaze: rezemata de o bicicleta, apoi de un Trabant si, in final, de un BMW. Celalalt print deja ia culoare sexista: un tÃ¥nar sta “rezemat” mai intÃ¥i de o femeie grasa, apoi de una ceva mai slabuta si, in final, de o blonda inalta si apetisanta. Ideea: succesul se masoara in masini si in femei, mergi la facultate. Daca a ajuns “cool”-ul la facultatile lui Dragan, ceva e in neregula. Si cu facultatea, si cu ideea de “cool”.

* Costi Rogozanu este redactorul sef al revistei ApropoTV, comentator in domeniile cultura, mass-media

Citește și