Să ne așteptăm la scăderea ratelor la bancă? Nu, spun analiștii

Reducerea ratei de politică monetară cu 0,25 puncte, de la 6% la 5,75% pe an, nu se va resimți în dobânzile practicate de bănci la creditele acordate firmelor și populației, întrucât nu se îmbunătățește lichiditatea din sistem, iar piața se bate pentru resursele în lei, potrivit analiștilor.

Majoritatea analiștilor exclud vreo influență direcăt în dobânzile de pe piață sau se arată rezervați, condiționând o eventuală tăiere a ratelor la credite de o aplanare a presiunilor externe.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis joi să reducă cu 0,25 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară, de la 6% la 5,75% pe an, și să mențină nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii. Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,75% se aplică începând de vineri, 6 ianuarie.

“Decizia BNR a fost anticipată de piață și nu a avut efecte asupra cursului de schimb. Efectele asupra ratelor dobânzilor sunt compensate de competiția băncilor pentru economiile populației și firmelor. BNR ar putea stimula scăderea costului creditelor în lei prin continuarea procesului de relaxare a politicii monetare, dar și oferind lichiditate băncilor pe termene mai lungi, câteva luni – un an, prin operațiuni repo cu scadențe mai mari”, spune Dan Bucșa, economist șef la UniCredit-Țiriac Bank.

La rândul său, economistul șef al BRD, Florian Libocor, nu se așteaptă la un efect vizibil în piață, considerând că decizia BNR este de prea mică amploare pentru a se face simțită în creditare.

“Pe curs nu va exista efect, pentru că România plătește oricum cele mai mari randamente din regiune, cu excepția Ungariei. Tăierea este nesemnificativă pentru a vedea influență în dobânzi. Reduceri la costul creditelor s-ar putea vedea abia după încă o tăiere de cel puțin jumătate de punct procentual. Dacă te raportezi la inflație decizia este corectă, întrebarea este cât de stabilă este inflația la acest nivel”, apreciază Libocor.

Analistul economic Florin Cîțu argumentează că decizia BNR nu va impacta în piață întrucât pârghia de transmitere a dobânzii s-a dovedit nefuncțională în ultima perioadă, lichiditatea din sistem este fragilă, iar dobânda de ultim resort (rata Lombard) este foarte înaltă, la 9,75% și reflectă riscul maxim de dobandă în cazul unor șocuri exterene.

Cîțu crede că, pe termen scurt, reducerea ratei BNR se va reflecta în câștiguri ușor mai ridicate pentru bănci în operațiunile repo la BNR cu titlurile emise de Ministerul Finanțelor, iar pe un interval mai lung tăierea va ajuta Trezoreria să finanțeze mai ușor deficitul bugetar din acest an.

“Singurul mod de a revigora creditarea în lei și a reduce dobânzile este prin oferirea de lichiditate, adică să se ajungă la un nivel similar celui dinainte de octombrie 2008. BNR ar putea să accepte o anumite depreciere, să ofere lichiditate prin cumpărare de euro, sau să reducă rezervele minime obligatorii în lei. Este clar că efectul deprecierii într-o economie euroizată este mare, dar BNR trebuie să facă ceva și să schimbe condițiile monetare din ultimii ani. Legătura dintre termen scurt și termen lung este ruptă și până nu vor face ceva, chiar repo pe scadențe mai lungi, nu se va schimba nimic”, a continuat Cîțu.

Economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, mizează că dobânzile la credite ar putea scădea pe fond concurențial, pentru că “puțina creditare” care va fi acordată în acest an va fi denominată în lei.

“Eu cred că în condiții normale ar trebui să vedem o ajustare a ROBOR și, în consecință, o reducere a dobânzii la creditele în lei, care sunt legate de această rată de referință. Dacă lucrurile se tensionează și vedem o tendință de depreciere este posibil să nu mai asistăm la o scădere a dobânzilor din piață”, a afirmat Dumitru.

Economistul șef al UniCredit Țiriac a arătat că rata reală a dobânzii de politică monetară calculată folosind prognoza de inflație a BNR este în acest moment de 2,75%, nivel pe care-l apreciază ridicat în actuala situație economică.

“Prin urmare, anticipăm cel puțin încă o reducere a ratei oficiale a dobânzii. Pe de altă parte, tăierile de dobândă vor fi mai dificil de justificat din punctul de vedere al strategiei de țintire a inflației dacă prețurile alimentelor cresc în a doua parte a anului. În același timp, deficitul de cerere și inflația de bază redusă justifică relaxarea în continuare a politicii monetare”, a conchis Bucșa.