Să nu ne mai ignorăm poeții!/ de Ziarul de duminică

Poezisele

Muzeul Național al Literaturii Române a demarat luni, 15 octombrie 2012, seria de reprezentații Poezisele. Un exercițiu teatral (foto 1). Fiecare reprezentație este urmată de o discuție publică la care organizatorii își doresc să participe, alături de echipă (actori și regizor), poeții pe ale căror texte s-a lucrat, și spectatorii.

Actorii: Anda Saltelechi, Cristian Rus, Rodica Bunea, Sandra Șimon Regia: Crista Bilciu.

Texte: Mariana Marin, Nichita Danilov, Angela Marinescu, Mircea Cărtărescu, Paul Vinicius, Ileana Mălăncioiu, Ion Mureșan, Florin Iaru, Traian T. Coșovei, Emil Brumaru, Ioan Es. Pop, Mircea Ivănescu, Floarea Țuțuianu, Cristian Popescu.

“POEZISELE este un proiect care urmărește popularizarea poeziei contemporane românești de bună calitate și aducerea ei mai aproape de public. Este inadmisibil ca, pentru marele public, principalele puncte de reper în poezie să fie în continuare Eminescu și Nichita Stănescu, ignorând ultima jumătate de veac de poezie foarte valoroasă. Nu este vorba despre un recital de poezie, ci despre descoperirea și punerea în valoare a teatralității din fiecare text poetic.” (Crista Bilciu)

Filmul românesc la BFI din Londra

Miercuri, 10 octombrie 2012, Institutul Britanic de Film (BFI) a deschis porțile celei de-a 56-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Londra, în cadrul căruia, timp de 12 zile, vor fi prezentate peste 200 de producții din 68 de țări, zeci de premiere mondiale, evenimente speciale și cineaști de renume.

România își face din nou remarcată prezența pe scena cinematografiei mondiale, în cadrul Festivalului de Film de la Londra, prin două producții de lungmetraj (foto 2) premiate pe plan internațional: Dupa dealuri, al lui Cristian Mungiu și cel mai recent film al lui Radu Jude, Toată lumea din familia noastră. Institutul Cultural Român din Londra este partener al Festivalului pentru a treia oară consecutiv, sprijinind participarea celor doi regizori la sesiunile de discuții cu publicul de la finalul proiecților. În programul festivalului se mai regăsesc și scurtmetrajul româno-britanic Along the lines, regizat de Cătălina Niculescu și Tratat despre noroi și eternitate, filmul de referință al artistului vizual francez de origine română Isidore Isou.

Cinematografia românească a fost reprezentată constant în ultimii ani la festival, multe dintre filmele românești recente având premiera britanică la Londra. Nici acest an nu face excepție: unul dintre cele mai așteptate și discutate filme din festival este După dealuri (Beyond the Hills) de Cristian Mungiu.Filmul va avea o proiecție de gală – Journey Gala, susținută de Sight and Sound, publicația oficială a BFI, care l-a și desemnat pe locul întâi în lista de recomandări în festival. Publicul va avea două ocazii să vadă filmul: vineri, 12 octombrie, proiecție urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu regizorul Cristian Mungiu și duminică, 14 octombrie, biletele pentru ambele proiecții fiind complet epuizate încă din primele zile ale punerii lor în vânzare.

Debut de “stagiune” la Cafeneaua critică

La un nou debut de “stagiune” (miercuri 10 oct), Cafeneaua critică (foto 3) l-a avut ca invitat pe distinsul cărturar Ion Ianoși, una dintre marile personalități ale culturii române contemporane. Estetician, filozof al culturii și istoric al ideilor, eseist și memorialist, profesor universitar și traducător, Ion Ianoși a publicat de curînd, în pragul vîrstei de 85 de ani (îi va împlini pe 1 mai 2013), o amplă autobiografie: Internaționala mea. Cronica unei vieți (Editura Polirom, 2012). Cu pornire de la această carte, Cafeneaua critică a propus o discuție cu Ion Ianoși pe același subiect: viața sa.

Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfășurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultății de Litere a Universității București. De la reluarea sa în noiembrie 2008, Cafeneaua critică a fost găzduită de cluburile bucureștene The Silver Church, Club A, Club Control și din nou, din toamna lui 2011, de Club A. Dezbaterile Cafenelei critice au loc, de obicei, joia seara, uneori miercuri.

Teatrul de Operă și Balet din Kiev pe scena Sălii Palatului

În 25 octombrie 2012, de la ora 19.30, pe scena Sălii Palatului din București va avea loc un spectacol original “Lacul Lebedelor” care va fi susținut de faimosul ansamblu de balet clasic al Teatrului Municipal de Operă și Balet din Kiev (foto 4). Cap de afiș: Natalia Matsak – prim-solistă a Operei Naționale din Ucraina, alături de Denys Nedak – prim balerin al Operei Naționale. Ansamblul de balet al Teatrului Municipal din Kiev a fost fondat în 1980 de celebrul coregraf din fosta URSS, Vahtang Vronskii, sub titlul Baletul Clasic din Kiev. Baletul “Lacul Lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski a avut premiera la Balșoi Teatr din Moscova, pe 4 martie 1877, sub conducerea muzicală a lui Semen Riabov și în coregrafia lui Julius Reisinger. Din păcate, publicul epocii nu era obișnuit cu stilul “simfonic” al unei muzici pentru balet, așa ca nu a înțeles bogația partiturii. Dupa moartea compozitorului, la cererea conducerii teatrului Mariinsky din Sankt Petersburg, Marius Petipa și Lev Ivanov au modificat coregrafia baletului, iar dirijorul teatrului Mariinsky, Riccardo Drigo, a adus mai multe modificări partiturii. În noua formă, baletul a avut premiera pe 15 ianuarie 1895. A fost un adevărat succes! Chiar dacă au mai existat și alte versiuni, aceasta este reprezentată în mod curent.

Lecturi în rezidență

Aflat la Viena cu o bursă de rezidență oferită de Museumsquartier Viena (cu sprijinul Ministerului Afacerilor Europene și Internaționale din Austria), scriitorul Radu Pavel Gheo va susține o lectură publică în Raum D din Museumsquartier Viena – unul dintre cele mai mari areale culturale din lume situat în imediata apropiere a centrului istoric al capitalei austriece. Lectura versiunii germane a fragmentelor de text din ultimul roman al autorului, Noapte bună, copii! (foto 5) este asigurată de actorul Till Firit.

Evenimentul din 24 octombrie 2012 este cea de a patra lectură din seria “Lecturi în rezidență”, inaugurată in 2011, organizată de ICR Viena în cooperare cu quartier21, instituție care gazduiește autorii în cadrul rezidenței creative vieneze. Radu Pavel Gheo a fost precedat de Florin Lăzărescu, Filip Florian și Dan Lungu.

Noapte bună, copii! a fost numit de critici “romanul unei generații”, generația așa-numiților “decreței” din România socialistă. Este povestea unor prieteni din copilărie care în 1986 încearcă să treacă ilegal frontiera către Iugoslavia. Cele întâmplate în acea noapte îi vor urmări veșnic, chiar și în America, unde în cele din urmă unii vor ajunge.

Un Peer Gynt neobișnuit

Spectacolul Peer Gynt (foto 6), coproducție a Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timișoara și a Companiei Forte din Budapesta a avut premiera la Budapesta, în 13 și 14 octombrie. Spectacolele au fost găzduite de Teatrul Thalia, în cadrul Festivalului de Artă Contemporană Cafe Budapesta. Teatrul dans și tradițiile teatrale clasice se întâlnesc în Peer Gynt-ul timișorean și budapestan. Experimentul a reușit: Ibsen e mai viu ca niciodată, iar pretențioșii spectatori din capitala Ungariei au avut ocazia să se convingă de acest fapt. Viziunea regizorală neobișnuită îi aparține lui Horvath Csaba, regizor și coregraf, cel care a înființat în 2005 Compania Forte. Trupa, formată din tineri actori și dansatori a avut parte de recunoaștere națională și internațională. Compania experimentează un limbaj teatral, care îmbină teatrul de proză și cel de mișcare/dans contemporan, având la bază atât texte contemporane cât și clasice. Această formă de exprimare a căpătat numele de teatru fizic. Universul filosofico-poetic ibsenian se conturează prin contopirea textului, a dansului și a muzicii, oferind o experiență teatrală neobișnuită, prin armonia dintre imaginile expresive, sunete, mișcare și joc actoricesc. Distribuția reunește, într-o remarcabilă congruență, actori ai ambelor trupe.

Industria editorială sub reflector

În perioada 19-20 octombrie, Uniunea Editorilor din România (foto 7) organizează la Sinaia, Hotel Mara, conferința: “Industria editorială – industrie culturală și creativă”. Agenda evenimentului cuprinde intervenții ale unor invitați de prestigiu din domeniul editorial. Tematica abordată: Politicile Uniunii Europene și impactul lor asupra sectorului de carte; Rolul Federației Editorilor Europeni, al Asociației Internaționale a Editorilor și al altor organizații pe piața cărții; Contribuția economică a industriei de carte. Impactul național și partenerii internaționali; Barometrul cultural privind consumul de carte și lectură; Impactul industriei de carte asupra vitalității culturale a orașelor; Aspecte legislative, financiare și de management cultural privind sprijinirea de către stat a editării lucrărilor fundamentale; Experiențe europene ca autor, editor și jurnalist cultural.

Arhitectura românească nu există

La Muzeul Național de Artă al României a avut loc miercuri, 17 octombrie 2012, orele 18.00 la conferința Arhitectura românească nu există, susținută de prof.univ.dr.arh. Augustin Ioan în cadrul expoziției Mitul național. Contribuția artelor la definirea identității românești (1830 – 1930). Prezentarea lui Augustin Ioan urmărește mecanismele construirii, re-construii (în anii comunismului) și de-construirii temei naționale în arhitectură, propunând o istorie critică în raport cu istoriile “oficiale” ale manifestărilor arhitecturale de pe teritoriul actual al României.

Analizând noțiunile de arhitectură “românească”, arhitectură “tradițională”, “specific național” în arhitectură și alte tipare identitare transferate dinspre politica naționalistă, Augustin Ioan vorbește despre existența unor stiluri regionale în locul unui stil unitar “național” și discută importanța acordată arhitecturii religioase ca motor al discursului identitar.

Aceasta este cea de-a doua întâlnire dintr-un ciclu de conferințe pe teme conexe expoziției Mitul național. Contribuția artelor la definirea identității românești (1830 – 1930), deschisa la MNAR (foto 8) în perioada 13 septembrie 2012 – 13 februarie 2013 (curatori: Monica Enache și Valentina Iancu, în colaborare cu istoricul Lucian Boia). Expoziția Mitul național. Contribuția artelor la definirea identității românești (1830 – 1930), explorează modalitățile prin care cei mai importanți artiști români moderni au contribuit la definirea identității naționale, într-o perioadă încărcată de evenimente istorice hotărâtoare pentru formarea statului român: Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea lui Carol I ca domnitor în 1866, Războiul de Independență 1877-1878, proclamarea regatului României în 1881, Marea Unire din 1918.