Să scrii un proiect finanțat de UE e simplu, dar să-l implementezi e „criminal“

Companiile și instituțiile care s-au înscris în cursa pentru cele 20 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană spun că e mai ușor să obții finanțare europeană pentru un proiect decât să convingi o bancă să sprijine înce­perea și derularea proiec­tului. Aceasta a fost una dintre con­clu­ziile conferinței “Caravana Fon­durilor Europene în 2011. Cum vor schimba fondurile europene România?”, organizată ieri la Cluj-Napoca de Ziarul Financiar în parteneriat cu Bancpost, AMPOSDRU și EximBank. Vedeți aici detaliile conferinței.

“Există persoane care știu să scrie proiecte, însă nu au expe­riență în domeniul pentru care sunt atrase fondurile europene. În această situație, noi nu ne vom im­plica pentru acordarea finan­țării. Banca nu este o casă de execuție cu garanții, suntem interesați de investiții oportune. Chiar dacă proiectul este aprobat de autorități, la bancă nu va fi doar o formalitate pentru obținerea finanțării”, a spus Otilia Frolu, director sector public la Bancpost.

Problema fondurilor europene a fost pusă pe tapet în fiecare an ca o sursă de finanțare a eco­no­miei, însă rezultatele României sunt încă deza­mă­gitoare în comparație cu restul țărilor europene.

României i s-au alocat aproape 20 de miliarde de euro pentru fonduri europene în perioada 2007-2013 (cu excepția agriculturii), din care a atras până în martie anul acesta 2,15 miliarde de euro.

“A te implica în această perioadă în atragerea de fonduri europene pare un lucru de neimaginat. Există bani însă este foarte greu să-i iei. S-au depus mai multe proiecte pe o axă decât există fonduri alo­cate, iar lucrurile s-au mișcat foarte încet dato­rită pe de o parte lipsei de experiență a celor care fă­ceau proiectul, iar pe de altă parte a băncilor. Băncile ar trebui să aibă mai mulți specialiști în domeniu care să vină în întâmpinarea celor interesați, iar finanțarea pentru proiectele pe fondurile europene să poată fi obținută mai re­pede”, a spus Sorin Apostu, primarul muni­ci­piului Cluj-Napoca.

Primarul municipiului Cluj-Napoca a mai precizat că este nevoie și de modificarea legislației actuale, în condițiile în care un proiect demarat de municipalitate în anul 2006 a ajuns să fie licitat în primăvara acestui an.

“Dificilă nu este câștigarea finanțării, ci implementarea pro­iec­tului. Ne interesează ca pro­iectele să genereze venituri în con­ti­nuare, pentru a stabili un parte­neriat pe termen lung. Credem că 2011 va fi un an de relansare a proiectelor pe fonduri europene”, a mai spus Otilia Frolu.

Și reprezentanții EximBank spun că pot ga­ran­ta creditele contractate de firme de la băncile co­merciale, însă valoarea garanției este de ma­xi­mum 1,5 mil. euro, pe o perioadă de valabilitate de 5 ani.

“EximBank a susținut în 2010 proiecte în valoare de 150 mil. lei, beneficiarii principali fiind IMM-urile, cu activități în industria prelucrătoare și construcții. Putem să acoperim cheltuielile atât eligibile, cât și neeligibile ale proiectelor cu până la 100% din valoare. Compania trebuie să vină cu 20% din active, iar noi putem acoperi până la 80% din garanția necesară”, a spus Corina Vulpeș, director relații internaționale în cadrul EximBank.

Pe de altă parte, Augustin Feneșan, preșe­dintele Asociației Patronilor și Meseriașilor Cluj, consideră că proiectele sunt bine realizate, însă ar trebui găsite metode pentru accelerarea ritmului de atragere a fondurilor. “Rămâne problema legată de bănci, care clasează multe proiecte ca fiind nebancabile. Vrem să schimbăm această optică a băncilor pentru că prea puține proiecte se pot susține fără ajutorul băncilor”, a spus Feneșan.

Rodica Gogonea, consilier Fonduri Europene la Consiliul Județean Cluj, spune că instituția pe care o reprezintă a accesat până în prezent 26 de proiecte pe fonduri europene în valoare totală de 315 mil. euro.

“Redactarea unui proiect pe fonduri europene este simplă, însă implementarea lui este «cri­mi­nală», din punctul de vedere al benefi­ciarului. Sunt o mulțime de etape peste care trebuie să treci, însă cu toate acestea, dacă în acest an vor fi deschise linii de finanțare, vom pregăti noi proiecte”, a spus Rodica Gogonea, consilier fonduri europene la CJ Cluj.

În prezent, proiectele europene încep să se vadă în economie, dar diferențiat. Dacă mii de firme din resurse umane se bat pentru proiecte europene și deja au absorbit zeci de milioane de euro de la Uniunea Europeană, în infrastructură sau energie absorbția este sub 1% din totalul fondurilor disponibile.

Programul care a avut cel mai accelerat ritm de creștere al plăților către beneficiari a fost POSDRU, prin care România are la dispoziție

4,25 de miliarde de euro pentru dezvoltarea re­sur­selor umane și pentru care s-au semnat contracte în procent de peste 80% din valoarea totală.

“Dacă anul 2010 a fost anul relansării și implementării POSDRU, 2011 vrem să devină anul de absorbție a fondurilor europene. La finele acestui an POSDRU, cel mai interesant program operațional, va fi în totalitate contractat, urmând să con­tinuăm cu implementarea proiectelor”, a afirmat Florica Câmpean, director executiv pe structura regională a POSDRU.

Să nu ne speriem de probleme

Una dintre companiile clujene care au reușit să finalizeze în prezent un program derulat prin fonduri europene este furnizorul de programe de formare profesională RSC Consulting, condus de Steluța Racolța. În perioada 2007 -2010, compania a derulat

17 programe de specializare și perfecționare a adulților în domeniul business și a susținut 100 de sesiuni de formare profesională la care au participat peste 1.300 de absolvenți. “Trebuie să profităm de această perioadă în care avem acces la bani europeni și să atragem cât mai multe fonduri. Nu trebuie să ne speriem de problemele care negreșit vor apărea”, a spus Steluța Racolța, general manager, RSC Consulting.