Salariile din instituțiile UE, un magnet puternic pentru est-europeni

Ca prim-ministru al Letoniei, Valdis Dombrovskis are una dintre cele mai dificile slujbe din politică: să reducă numărul locurilor de muncă și salariile în încercarea de a întări finanțele țării sale, scrie The New York Times.

Pentru acest lucru, primește un salariu brut de aproximativ 45.000 de dolari (33.000 de euro) pe an, își cumpără propria asigurare de sănătate și locuiește într-un apartament de trei camere construit în perioada sovietică.

Însă în timp ce Dombrovskis câștigă mai puțin decât mulți polițiști din Europa de Vest, alți oficiali letoni nu o duc la fel de rău.

De exemplu Andris Piebalgs, reprezentant al Letoniei în cadrul Comisiei Europene. El câștigă 345.000 de dolari pe an, aproape de opt ori cât Dombrovskis. Egil Levits, judecător la Curtea Europeană de Justiție, câștigă la fel. Nici beneficiile nu sunt de ignorat: o alocație pentru cheltuieli cu cazarea, hrana, o sumă de aproximativ 6.000 $ anual per copil, aproximativ 10.000 $ pentru relaxare și o pensie generoasă.

Astfel, goana funcționarilor din Europa de Est după locuri de muncă în cadrul UE este ușor de explicat.

De la mijlocul anului 2004, când primele țări foste comuniste au aderat la UE, peste 4.700 de est-europeni au mers să lucreze pentru Comisia Europeană. Cei din țări ca Polonia, Lituania, Bulgaria și Estonia reprezintă acum aproximativ o șesime din forța de muncă a comisiei.

De exemplu, aproape 150 de letoni lucrează pentru comisie ca administratori, câștigând cel puțin cu 50% mai mult decât Dombrovskis. Iar 288 de români au joburi entry-level ca administratori, mai mult decât numărul combinat al germanilor, francezilor și britanicilor.

În timp ce guvernele din bloc sunt prinse în măsuri de austeritate, mai multe reducând plățile în sistemul de stat, salariile de la Bruxelles au rămas la fel. Acest lucru a stârnit critici că oficialii UE sunt detașați de problemele economice cu care se confruntă continentul din 2008.

Nivelul ridicat al salariilor și faptul că oficialii au obținut o ușoară mărire pentru acest an fiscal devin problematice în momentul în care autoritățile de la Bruxelles spun unor țări ca Grecia să-și reducă cheltuielile și numărul locurilor de muncă din sectorul public, spune Jorge Nunez Ferrer, din cadrul Centrului European pentru Studii Politice.

Uniunea Europeană a avut dintotdeauna probleme în a determina cât să-i plătească pe membrii Parlamentului, pe birocrați, judecători și alți angajați. Dacă se raportează salariile la economiile sau structura plăților din țara de origine a unei persoane, rezultă că angajații fac aceeași muncă pentru sume mult mai mari.

Potrivit lui Maros Sefcovic, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu administrația și salariile, plățile sunt potrivite pentru slujbe la nivel internațional.

“Comisia clar nu plătește mai mult decât Fondul Monetar Internațional sau Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”, a declarat acesta, adăugând că salariile respective sunt necesare pentru a fi atrași candidați de calitate.

Diferența de plăți este mai vizibilă în țări ca Letonia, care a crezut că aderarea la Uniunea Europeană va însemna o creștere a salariilor locale până la nivelurile din Europa de Vest. Acum, criza financiară a împins multe țări în direcția opusă, forțându-le să reducă chiar și salariul primului-ministru. Letonia a redus salariul pentru această poziție cu 20% în 2009, nivelul acestuia fiind de atunci înghețat.

Dombrovskis, 39 de ani, care în 2009 a renunțat la poziția de membru al Parla­mentului European, unde ar fi câștigat de trei ori mai mult decât câștigă în prezent, are o atitudine filosofică.

“Totul este relativ”, declară în legătură cu salariul său. “Este mai puțin decât în Parlamentul European sau comparativ cu cel al altor prim-miniștri, dar raportat la contextul local, nu este atât de mic.”

El a adăugat că “în termeni nominali, câștig mai puțin acum decât în 2003, când eram ministru de finanțe”.

Normunds Popens, reprezentantul Letoniei în cadrul Uniunii Europene, s-a alăturat recent comisiei ca director adjunct pentru politică regională, primind un salariu de peste cinci ori mai mare decât cel al lui Dombrovskis. El spune că deși banii au reprezentat un factor, provocarea de a prelua o slujbă nouă în cadrul unei instituții europene a contat mult mai mult.

Cât îl privește pe Dombrovskis, acesta spune că nu are nicio șansă ca salariul să-i fie majorat mai devreme de anul viitor, dar că nu se plânge.