Sandu, MKB: Banca era prea mare și trebuia eficientizată

MKB Nextebank este noul brand comercial sub care MKB Rom­exterra, o bancă de talie redusă controlată indirect de grupul ger­man Bayern LB, se pregătește să își relanseze operațiunile, după un vast proces de restructurare.

“Era nevoie de o nouă identitate. Ne-am dat seamna că nu puteam să fim în continuare o bancă universală, sunt deja prea multe. Ce am vrea să facem este să avem ca țintă nu avocați, doctori sau notari, ci breslele lor”, spune Dan Sandu, 41 de ani, numit în primăvară președinte executiv al MKB Romexterra, după ce Adrian Radu și-a încheiat al doilea mandat.
El fusese cooptat în echipa de conducere încă din toamna lui 2009, inițial deținând poziția de vicepreședinte executiv. Denumirea juridică a băncii va fi păstrată cel puțin în viitorul apropiat, însă promovarea se va face sub brandul Nextebank și cu un nou logo, care utilizează imaginea unui ghepard în sprint.

Practic, banca va încerca să își facă loc pe nișa profesiilor liberale, venind cu produse specializate pentru a răspune nevoilor distincte ale avocaților, notarilor sau medicilor.
Sandu subliniază că nu are în gând doar produse de finanțare, ci mai ales servicii tranzacționale, care pot fi oferite prin intermediul platformelor de “bancă la distanță” – internet banking, mobile banking sau rețele de ATM cu funcționalități extinse. Noul serviciu de internet banking, precum și sistemul IT de bază (core-banking) au fost dezvoltate pe plan intern.
Pe această nișă s-a specializat și Libra Bank, iar marii jucători precum BCR sau BRD au de asemenea oferte dedicate acestei categorii de clien­telă. Sandu spune că însă că oferta MKB se va diferenția prin specializare, în timp ce celelalte bănci au produse “standardizate”.

Banca renunțase încă de anul trecut la segmentul de corporate, astfel că acum nu mai intră în tranzacții cu valori mai mari de un milion de euro. Magdalena Ma­nea, care coordona acest segment de pe poziția de vice­președinte, a părăsit banca anul trecut, iar ulte­rior a fost cooptată în conducerea RBS Bank România.

Reduceri drastice de personal, dar și de active
“Banca era prea mare”, spune Sandu, subliniind că numărul de angajați a fost redus de la peste 1.000 de persoane la circa 600 în prezent, fără să apară presiuni la nivel operațional.
În paralel, circa 30 de unități au fost închise, rămânând operaționale 45.
Sandu spune că oricum nu este adeptul derulării operațiunilor curente în unități, în timp ce consilierii mobili pot servi clienții acolo unde ei doresc.
Totuși, banca va mai deschide trei unități până la sfârșitul anului, însă utilizând un model nou, care presupune doar funcții de vânzare, toate operațiunile derulându-se centralizat.
În paralel cu reducerea rețelei și a personalului, banca a trecut și printr-o redimensionare a bilanțului.
Portofoliul de credite a coborât la 700 de milioane de lei (164 de milioane de euro), cu 50% sub valoarea de la sfârșitul anului trecut, pe fondul rambursărilor făcute de clienți – inclusiv după refinanțarea la alte bănci – dar și al provizionării. Depozitele au coborât mai încet, la un miliard de lei.
“Am curățat bilanțul, dar încă nu am terminat. Anul acesta vorbim de o pierdere mare, dar până la sfârșitul anului viitor vom obține profit”, spune Sandu. Banca a avut pierderi de 9,5 milioane de euro anul trecut, cu 39% sub cele din 2008.

Am renunțat la comisionul de administrare ca să ne protejăm clienții

Odată cu aplicarea Ordonanței 50, MKB a renunțat la perceperea comisionului lunar de administrare la credite, care ajungea să reprezinte și 6% din sold anual, pentru a-și proteja clienții, confruntați cu scăderi ale veniturilor. “Este o formă de restructurare la inițiativa băncii. Nu trebuie să aștepți până când clienții au probleme, după reducerea salariilor din sectorul public e doar o chestiune de timp”, spune Anca Mitrică, director executiv în cadrul băncii. Ea afirmă că, în unele cazuri, rata lunară suporată de clienți a coborât chiar și cu 100 de euro.
“Pe termen scurt ai venituri mai mici, dar dacă te gândești în asamblu, în loc să ajungă în default (încetarea plăților – n. red.) 20% din credite, ai astfel doar 5%. Poate fi vorba de o pierdere pe termen scurt, dar pe termen lung e mai bine”, apreciază Mitrică.