Sarbatoare suedeza cu romani

La Goteborg, ICR (al carui fief suedez e la 450 de kilometri departare, la Stockholm) a putut sa organizeze mult mai multe evenimente decat pana acum: seminarii, prezentare de carte, lecturi de poezie (la una dintre acestea am luat parte impreuna cu cativa dintre cei mai buni poeti romani de azi), discutii in limba engleza pe teme relevante in contextul interesului pe care Suedia il arata azi pentru produsele culturale venite din Romania. Nu doar marele succes al lui Mircea Cartarescu – ale carui carti, publicate la cea mai mare editura suedeza, chiar au parte de succes de critica si de public -, ci si filmele noului val de cineasti romani ori discursul vizual al unor artisti precum Dan Perjovschi (care a realizat sigla standului romanesc) sau Stefan Constantinescu (care expune la Stockholm) au reusit in ultima vreme sa aduca Romania in centrul atentiei publicului suedez.

Lume buna la lecturile poetilor Gabriela Melinescu, Adela Greceanu, Elena Vladareanu, Ioan Es. Pop, Dan Sociu, unde am citit cateva texte si eu, impreuna cu traducatorul meu, tot mai cunoscutul scriitor Malte Persson, nu atat de multa ca la discutia in care au fost implicati Horia-Roman Patapievici, Andrei Cornea si Mircea Cartarescu, intr-o sala dintre cele mai mari ale imensului targ nordic, plina-ochi, cu un nivel intelectual al dialogului la mare inaltime. La evenimentele de la targ au mai participat Ioan T. Morar (mereu pus pe glume si povesti galgaitoare de scriitor-globetrotter), Denisa Comanescu – discreta si eleganta ca o suedeza -, Ioan Grosan, Marius Chivu, precum si romanii care se ocupa din Suedia de promovarea culturii noastre acolo – si fac o treaba excelenta: Dan Shafran – traducator si om de cultura reputat, Eva Leonte si ceilalti oameni din staful ICR-ului, care nu au stat locului nici o clipa. Cu siguranta ca, desi toata lumea care participa la Targul de la Goteborg (cel mai mare din nordul Europei) arunca in joc tot ce are mai bun, Romania s-a prezentat excelent – din ratacirile mele prin halele interminabile ale targului nu i-am vazut decat pe letonieni (invitatii targului anul acesta) miscandu-se atat de bine, desfasurarea lor de forte fiind uriasa. Cu cateva sute de scriitori prezenti si materiale promotionale dintre cele mai diverse si la indemana oricui. De mentionat expozitia de fotografie a lui Cato Lein, care i-a fotografiat anul trecut la Bucuresti pe cativa dintre scriitorii romani ai momentului, reusind multe portrete superbe, admirate de toti trecatorii – si adunate intr-un album impresionant -, care vor face cu siguranta istorie. Literara – si poate chiar mai mult de atat.