Sarkozy si Brown, la discutii cu executivii companiilor europene

Presedintele francez Nicolas Sarkozy s-a intalnit cu Gordon Brown, premierul britanic, la Downing Street pentru a pregati masurile pentru depasirea crizei ce vor fi dezbatute la summit-ul UE de joi, discutie de la care a fost “exclusa” Angela Merkel, cancelarul german.

Liderul francez si omologul sau britanic s-au intalnit ieri la Londra cu directorii executivi ai principalelor companii europene si cu economisti de marca pentru a pune la punct planul cheltuielilor guvernamentale destinate dezvoltarii infrastructurii si o serie de alte proiecte din sectorul energetic care doresc sa ajute Europa sa invinga actuala criza financiara globala, scrie Associated Press. Atat primul-ministru britanic, cat si presedintele francez Nicolas Sarkozy s-au aratat in favoarea utilizarii fie a cheltuielilor publice, fie a deducerilor de impozite pentru a evita o recesiune. Ei au hotarat sa ia in considerare posibilitatea unor noi actiuni coordonate care sa stavileasca actuala criza globala. Cabinetul lui Brown a declarat ieri ca discutiile, la care urma sa ia parte si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, se vor concentra pe planuri care au in centrul lor problema infrastructurii europene. In cadrul acestei intalniri era asteptat sa se aduca in discutie modalitati de trecere catre o economie low carbon (economie ce are emisiuni minime de gaze de sera in atmosfera) care ar putea genera o serie de locuri de munca. In luna noiembrie, Comisia Europeana a facut public un plan in valoare de 200 mld. euro pentru refacerea economiei – care destina cel putin 5 mld. euro pentru a ajuta industria auto sa dezvolte tehnologii performante din punct de vedere al emisiilor de gaze. Ca urmare a acestei propuneri ce a venit din partea Comisiei Europene si care facea referire la aparitia unui plan care sa vizeze revenirea economica, liderii vor lua in considerare posibilitatea utilizarii a 5 mld. euro din bugetul Uniunii Europene pentru proiecte energetice si pentru proiecte ce doresc conexiuni la internet broadband (pe banda larga) si a altor 4,5 mld. euro pentru alte proiecte de infrastructura in 2009. Primul-ministru britanic “crede ca expansiunea lucrarilor publice si a programelor de infrastructura in Europa vor juca un rol cheie”, potrivit unei declaratii a cabinetului sau. Guvernele de la Londra si de la Paris, in ultimele doua saptamani, au dezvaluit pachete financiare menite sa stimuleze economia, in valoare de 23,5 mld. euro si respectiv 26 mld. euro si doresc ca Germania sa fie dispusa sa actioneze mai hotarat pentru a sprijini economia si sa ia masuri suplimentare celor deja anuntate, care peste doi ani urmeaza sa valoreze 12 mld. euro. Asupra Germaniei si Marii Britanii se fac presiuni sa accepte un pachet subventional mai generos pentru statele est-europene. Aceasta problema era pusa pe lista intalnirii de la Londra, pentru a fi discutata de Sarkozy, presedintele Frantei, stat ce detine in prezent presedintia Uniunii Europene, cu Brown, dupa ce acesta a purtat discutiile aferente si cu Merkel. La discutii s-au alaturat reprezentantii producatorului de otel ArcelorMittal, ai grupului petrolier Total, ai companiei din sectorul telecomunicatiilor Vodafone, ai colosului din sectorul bauturilor Diageo, alaturi de reprezentantul lantului de supermar-keturi Tesco si de alti executivi europeni. Cancelarul german Angela Merkel insa – prezenta notabila in randul lide-rilor europeni datorita circumspectiei sale in ceea ce priveste cresterea cheltuielilor publice pentru a se finanta cheltuielile guvernamentale – nu a luat parte la acest mini-summit. Aceasta intalnire a fost premergatoare discutiilor liderilor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene de la Bruxelles de joi si vineri, cand va avea loc Consiliul Uniunii. Media din Germania au pretins ca Merkel a fost exclusa de la discutiile dintre Sarkozy si Brown pe fondul diferentelor de opinie in ceea ce priveste modul de manevrare al acestei crize. Merkel nu s-a aratat dispusa sa apeleze la cheltuielile guvernamentale pentru a stimula economia Germaniei. Ea a declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca Germania nu “se va alatura unei curse ce are in centrul sau miliarde de euro doar pentru a crea impresia ca a actionat”. Purtatorul sau de cuvant, Thomas Steg, a afirmat ca aceasta nu este afectata de faptul ca nu va participa la intalnirea celor doi lideri europeni. “Consiliul European trebuie sa decida in mod unanim – si oricine se intalneste, oriunde in Europa, inainte de sedinta Consiliului European este constient ca, in final, nicio decizie nu poate fi luata fara acordul Germaniei”, a declarat Steg.   Germania nu va aproba planul european privind clima   Germania nu va aproba niciun plan european privind clima care ar pune in pericol locurile de munca din industriile consumatoare de energie, a avertizat ieri cancelarul german Angela Merkel. Un astfel de plan urmeaza sa fie discutat joi la summit-ul UE. “Summit-ul Uniunii Europene nu va lua masuri de protejare a climei care ar pune in pericol locurile de munca sau investitiile in Germania. Va asigur de acest lucru”, a declarat, pentru cotidianul Bild, cancelarul german. Merkel, cunoscuta pentru angajamentul sau pe termen lung in ceea ce priveste lupta impotriva incalzirii globale, ceruse joi, intr-un discurs rostit in fata deputatilor germani, ca industriile consumatoare de energie sa fie scutite de aplicarea planului privind cotele de emisii de dioxid de carbon, masura prevazuta in “planul climatic”. “Trebuie (…) sa ne asiguram ca industria mare consumatoare de energie, motor al exporturilor, va fi scutita de schimbul (cotelor de emisii), pentru a nu fi dezavantajata pe piata mondiala”, explicase ea. “In acest stadiu, nu ne putem pune in pericol sansele de export si sa ramanem indiferenti in timp ce locurile de munca din domeniul chimiei, siderurgiei si din alte industrii se instaleaza in alte zone din lume unde protectia mediului este mai putin riguroasa decat aici”, a explicat cancelarul. Merkel a recunoscut ca Germania are “putini aliati” in aceasta privinta, economia statului fiind, printre cele 27 de tari membre ale UE, cea mai dependenta de industria grea.