Satul Francez, vandut bucata cu bucata
Satul Francez, vandut bucata cu bucata
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va organiza o licitatie publica, in termen de o luna, pentru doua active ale companiei World Trade Center (WTC) Bucuresti, Satul Francez si Clubul Francez, care urmeaza sa fie vandute bucuta cu bucata.
“Vom organiza o licitatie publica deschisa oricarui investitor. Pentru o maxima transparenta, licitatia va fi televizata, iar aceasta procedura de vanzare este, in fapt, o metoda de executare silita”, a declarat ieri presedintele AVAS, Mircea Ursache.
El a precizat ca, pana in prezent, Primaria Municipiului Bucuresti a depus singura scrisoare de interes pentru Satul Francez . De altfel, anuntul de scoatere la licitatie nu a fost inca publicat.
“Interesul meu este sa scot un pret cat mai aproape de nivelul creantei, si nu voi face nici un fel de hatar nimanui”, a spus Ursache.
El a aratat ca AVAS a optat pentru vanzarea bucata cu bucata a celor 69 de unitati localitive din Satul Francez intrucat pretul obtinut va fi mai ridicat decat in cazul organizarii unei licitatii pentru vanzarea “in bloc”.
Presedintele AVAS nu s-a propuntat cu privire la pretul la care va fi vandut activul, precizand ca asteapta din partea unei firme de evaluare, in zilele urmatoare, un raport elaborat in acest sens.
In 1995, WTC Bucuresti a atras credite, cu garantia Ministerului roman al Finantelor, de la Credit Lyonnais si Societe Generale, in valoare de 609 milioane de franci francezi, suma la care se adauga dobinzile si comisioanele aferente imprumuturilor.
“WTC si-a achitat toate obligatiile la extern, bancile au ridicat ipoteca de rangul II, iar AVAB (transformata in Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului, n.r.) a devenit executor de ipoteca de rangul I, ceea ce ne-a dat posibilitatea sa trecem la procedura de executare. Altfel, am fi facut asta mai demult. WTC are o rata a profitabilitatii, din activitatea de baza, de 34%. Cum sa nu executi asa ceva?”, a spus Ursache.
De asemenea, grupurile franceze Bouygues si Debarth, doi dintre principalii actionari ai WTC, sunt interesate sa preia creante in valoare de aproximativ 60 milioane de dolari detinute de AVAS la WTC.
“La o societate cu astfel de performante, oricine este interesat sa cumpere creante, inclusiv actionarii”, a spus presedintele AVAS.
Ursache detine si functia de presedinte al consiliului de administratie al WTC.
“Calitatea mea in conducerea WTC este data de calitatea de creditor (al AVAB, n.r.). Creditorul este cel mai interesat de bunul mers al unei societati”, a adaugat Ursache.
El a mai spus ca a fost numit presedinte al WTC in 2002 de catre Guvern, pentru administrarea eficienta a societatii si respectarea obligatiilor aferente creditelor externe, si ca a indeplinit ambele obiective.
Valoarea totala a crentelor WTC la AVAS este de aproximativ 78 milioane dolari.
WTC a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 546 miliarde de lei, valoare apropiata de cea din 2002. Pierderile raportate de companie au scazut de la 755 miliarde lei in 2002 la 217 miliarde lei, anul trecut.
WTC Bucuresti a fost infiintat in 1994, ca societate mixta, in care partea romana detinea 55% din actiuni, restul fiind in proprietatea partii franceze. Cele mai mari pachete de actiuni sunt detinute de AVAS, Bouygues si Debarth, fiecare controland cate 20% din capital.
Manageriatul complexului este asigurat de lantul hotelier Accor, care detine 5% din actiuni. Pachete de aproximativ 5% din actiuni mai detin Tarom SA, SIF Muntenia, Camera de Comert si Industrie, Consiliul Municipiului Bucuresti, Exfor SA Institutul Carpati.
-
Un MBA îți aduce un salariu mai mare sau doar o diplomă?Ce faci cu banii tăi? · 14 noiembrie 2026
-
Nici bine nu ne obișnuim cu inteligența artificială că deja se discută de superinteligența artificială - ASI, o formă ipotetică de AI, dotată cu funcții cognitive și capacități de gândire mult mai avansate decât cele ale oricărei ființe umane. Ce este și cât de departe suntem de ASI?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
România importă sâmbătă după amiază peste 1.300 MW de energie, deși ambele reactoare de la Cernavodă au fost repornite. Producția internă acoperă doar 80% din consumEnergie · 14 noiembrie 2026