Scandalul fraudelor bancare se extinde la "discretul" Fond de Contragarantare

Scandalul fraudelor de 22 mil. euro în care au fost implicate sucursale ale BCR, BRD și CEC a ajuns până la nivelul al doilea al mecanismului de garantare creat de stat pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) – Fondul Român de Contragarantare, care a efectuat deja o plată în contul unui credit contractat de o firmă al cărei nume apare în dosarul aflat pe masa procurorilor DIICOT.

“A fost efectuată deja o plată în contul unei garanții emise pentru una din firmele care apar în dosarul DIICOT. Dosarul de creditare a ajuns la noi pentru verificare în momentul efectuării plății și acel dosar părea perfect și nimeni nu ar fi putut bănui că este vorba de o fraudă. Dosarul complet de creditare ajunge la noi doar la efectuarea plății nu și în momentul emiterii contragaranției”, a declarat ieri Ioan Hidegcuti, președintele Fondului de Contragarantare.

Fondul de Contragarantare este mai puțin vizibil comparativ cu celelalte mecanisme de garantare a creditelor create de stat. Instituția nu lucrează direct cu băncile și emite practic scrisori de garanție către celelalte fonduri de garantare – în acest caz către Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Cu alte cuvinte, dacă fondul de contragarantare a efectuat deja o plată, înseamnă că fondul de garantare a creditelor a despăgubit la rândul său banca. Hidegcuti nu a dorit să facă publică valoarea despăgubirii achitate de fond și nici numele firmei implicate. Totuși, din datele existente pe site-ul instituției firmele pen­tru care fondul a emis contragaranții în ultimii trei ani și ale căror nume apar în dosarul procurorilor DIICOT sunt Alram Servinvest Import Export, Ancuta SRL și Doru-Mar Trans. Cele trei firme sunt controlate de Daniel Ruse și Mihai Stan, identificați de procurori ca șefii grupării de fraudatori.

Potrivit datelor din rechizitoriul procurorilor, firma Ancuta SRL a obținut în 2010 un credit de 3,1 milioane de lei de la CEC Bank, valoarea garanției acordate de Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri în acest caz fiind de 2,4 milioane de lei.

Alram Servinvest Import Export a luat de la BRD un împrumut de 4,2 mil. lei, tot cu garanția statului. Creditul nu a fost rambursat și banca a trecut la executarea scrisorii de garanției. Fondul de Contragarantare ar fi putut plăti în oricare dintre cazuri despăgubiri de câteva sute de mii de euro. Hidegcuti spune că în situația în care instanța dovedește că împrumuturile au fost acordate prin fraudă, instituția pe care o conduce își va recupera banii. Teoretic, da­că a existat o eroare în procesul de analiză a riscului în interiorul băncii, aceasta tre­bu­ie să returneze banii Fondului de Garantare a Creditelor, care va efectua la rândul său plata către fondul de contragarantare.

La rândul lor băncile își pot recupera banii fie prin executarea clienților care au obținut creditul prin fraudă, fie prin încasarea unor polițe de asigurare în cazul în care se dovedește că frauda a fost facilitată de angajați ai băncilor. Mai mulți angajați ai băncilor implicate în scandal au fost concediați și sunt cercetați de procurori.

Printre persoanele anchetate se nu­mă­­ră pe lângă cei doi șefi ai rețelei și pre­șe­dintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Șaramet, și vi­cepreședintele BRD, Claudiu Cercel. Șa­ramet este și membru în consiliul de supraveghere al Fondului de Contragarantare.

“Dacă întradevăr s-a produs o fraudă, aceasta a avut loc pe un vector paralel instituțiilor. Nu este vorba despre fraudă împotriva fondurilor publice”, mai susține Hidegcuti. El afirmă că în prezent instituția solicită la orice dosar de plată primit de la fondul de garantare informații privind situația firmei în contul căreia trebuie efectuată plata.