Scandalul Libor ajunge până în Alaska

Scandalul Libor, care a început la Londra datorită faptului că unele dintre marile bănci ale lumii influențau în folosul lor dobânzile de referință interbancare, a ajuns până în Alaska, scrie Thomson Reuters.

Avocatul Brian Murray din New York a intentat un proces miercuri în numele investitorilor din Alaska, precum și a celor din Wyoming, North Dakota și alte aproape 20 de state americane în care acuză băncile de “măsluirea” dobânzilor interbancare.

Libor este o rată de referință pentru orice instrument financiar, de la cărțile de credit la contracte de mii de miliarde de euro.

Până în prezent, nici un investitor din Alaska nu s-a înscris printre reclamanți și nu se știe cât de mulți oameni din țară au fost afectați de rata Libor. Acuzațiile apar în contextul pierderii suferite de către investitori în urma scăderii dividendelor la anumite titluri de valoare preferate de către aceștia, când băncile au ținut rata Libor, în mod artificial, la un nivel scăzut.

Murray caută clienți și din alte state. Până la momentul actual el a strâns doar semnăturile investitorilor din New York. El se așteaptă ca și investitorii din Alaska să subscrie grupului de reclamanți.

“Ei mă găsesc pe mine. Mă întreb și eu uneori cum mă găsesc oamenii, dar în lumea Internetului, orice este posibil”, a spus Murray.

Avocații au depus până acum un foarte multe reclamații din partea multor investitori în speranța că judecătorii federali vor aproba un proces colectiv în care reclamanții își vor putea uni resursele.

Contestații privind rata Libor se află în tribunal de 16 luni. Un nou val de numeroase cazuri au fost depuse în tribunale după “amenda” de 453 de milioane de dolari (369 mil. euro) primită de către Barclays în iunie de la autoritățile americane și engleze pentru manipularea ratei interbancare londoneze.

Alte capete de acuzare în procesele civile includ Citigroup Inc, Bank of America și o grămadă de alte bănci importante. Băncile cer revocarea cazurilor depuse înainte de izbucnirea scandalului pe motivul că nu există dovezi până la acel moment că rata Libor ar fi fost manipulată.

Trei astfel de cazuri mai importante au fost depuse anul trecut și includ investitori care dețin titluri de valoare legate de rata Libor și cumpărate de la băncile acuzate, investitori cu obligațiuni dependente de Libor și cei care au folosit contracte futures euro-dolari în tranzacții.

Michael Hausfeld, de la casa de avocatură Hausfeld, este unul dintre primii avocați care au început un proces în cazul Libor acum un an în numele mai multor investitori. El a declarat că se așteaptă la o competiție acerbă între avocații care să preia astfel de cazuri colective într-un proces Libor.

Reclamanții vor trebui să îndeplinească anumite standarde pentru a-și putea uni forțele într-un proces, de a forma o clasă. De reușita lor depinde pierderea băncilor acuzate care este estimată de către unii analiști la zeci de miliarde de euro. Dacă o clasă nu este aprobată, acei reclamanți vor trebui să intenteze proces pe banii lor, lucru pe care puțini investitori și l-ar permite.

Richard Rapp, un fost director la NERA Economic Consulting, consultant pentru cazurile antitrust, a declarat că un caz Libor ar costa până la 10 milioane de dolari.

Acuzații vor ataca cel mai probabil eligibilitatea claselor argumentând că acestea au puține lucruri în comun și că de exemplu, în timp ce pe unii dintre investitori i-a afectat negativ dobânda Libor într-o anumită zi, pe alții i-a ajutat să câștige.