Schimbare dramatică de viziune a BERD: privatizarea nu aduce în mod necesar eficiență în lipsa unor instituții puternice

Banca cu sediul în Londra a purtat în ultimul an discuții cu Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană, autoritățile și băncile cu privire la modalități de diminuare a dependenței regiunii de finanțare în monedă străină, tendință ce a adus unele țări în pragul default-ului în timpul crizei financiare.

Dezvoltarea creditării în monedă locală ar asigura o “creștere viguroasă și mai puțin volatilă” prin mobilizarea economisirii interne și limitarea nevoii de infuzii de capital, se arată într-un raport al BERD. Banca a evidențiat trei căi prin care dependența de credite în valută ar putea fi redusă, în funcție de cauzele problemei.

“Problema este foarte greu de soluționat în criză pentru că finanțarea în valută ar putea fi singura la care ai acces”, a declarat Erik Berglof, economist-șef al BERD, citat de Bloomberg. “Susținem însă că acum este momentul pentru a acționa.”

Piețele financiare subdezvoltate, ratele scăzute ale economisirii și ratele locale ridicate ale dobânzii au contribuit la o creștere puternică a volumului de credite în valută.

Efectele negative au ieșit la iveală în momentul declanșării crizei creditelor la nivel mondial, băncilor est-europene și băncilor-mamă ale acestora din Austria, Italia, Germania și Suedia fiindu-le greu să refinanțeze creditele ipotecare, auto și de consum.

În America Latină aceeași problemă a fost rezolvată în cinci ani

“America Latină a avut această problemă în anii ’90 și se considera atunci că va dura mai multe decenii sau chiar o sută de ani pentru îndreptarea situației”, a declarat Jeromin Zettelmeyer, economist-șef adjunct al BERD. În America Latină, “unele țări au reușit să reducă dolarizarea în decurs de cinci ani. Sperăm că un amplu efort regiunea noastră poate face ceva în această direcție”.

Ratele de creștere economică din regiune se află în urma celor din alte piețe emergente din Asia și America Latină. Strategii trebuie de asemenea să impulsioneze creșterea bazată pe producție și să întărească instituțiile pentru a asigura ieșirea din recesiune, se mai arată în raportul BERD. “Două decenii de tranziție ne-au arătat importanța instituțiilor de susținere a pieței, însă minusurile reglementării și supravegherii sectorului financiar și vulnerabilitățile exporturilor în fața crizei ne-au surprins”, se arată în raport.

În țările cu o inflație scăpată de sub control, printre care Ucraina, Tadjikistan și Kîrghîstan “măsurile agresive de descurajare a utilizării monedelor străine nu sunt de dorit” pentru că finanțarea în monedă locală se poate dovedi chiar mai riscantă, arată oficialii BERD.

Țările din acest grup trebuie mai întâi să soluționeze problema inflației printr-o politică monetară credibilă și finanțe publice stricte, incluzând introducerea de reguli fiscale, potrivit BERD. Țările cu o evoluție “rezonabilă” a inflației, incluzând Ungaria, Rusia și Polonia, ar trebui să-și îmbunătățească cadrul financiar care ar susține dezvoltarea piețelor de capital în monedă locală, potrivit băncii.

Printre instrumente s-ar putea număra introducerea de active legate de inflație, sporirea lichidității piețelor monetare și de obligațiuni prin emisiuni publice și prelungirea maturităților, arată oficialii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

“Cu excepția doar a câtorva țări”, aceste piețe se află încă “în stadii incipiente de dezvoltare”. În timp ce majoritatea țărilor au înăsprit reglementările pentru limitarea creditării în valută, numai Ungaria, Moldova și Ucraina au impus o interdicție asupra formelor de creditare în monedă străină, arată banca.

Țările cu un regim valutar fix trebuie să adopte reglementări stricte, potrivit raportului. Letonia, Lituania și Bulgaria fac parte din acest grup. Regiunea a avut nevoie de susținere financiară internațională de peste 100 miliarde de dolari în condițiile în care deprecierea monedelor locale a îngreunat rambursarea creditelor.

La sfârșitul anului trecut, creditele în valută reprezentau 91% din volumul total în Letonia, 87,1% în Estonia și 71,8% în Lituania, conform datelor Capital Economics. În Ungaria, România și Bulgaria, acestea reprezintă aproximativ două treimi.

Statul trebuie să joace un rol mai puternic în economie

După ce a ajutat blocul țărilor foste-comuniste să realizeze tranziția către capitalism, BERD sugerează acum că este momentul ca rolul statului să fie întărit din nou, potrivit The New York Times.

Banca arată că guvernele din Europa de Est și fostele republici sovietice ar trebui să depună eforturi suplimentare pentru a clădi instituții puternice astfel încât piețele și procesul de privatizare să funcționeze mai bine.

“Vânzarea unor mari întreprinderi de stat sau companii de utilități către entități private nu va aduce în mod necesar o eficiență sporită și beneficii pentru consumatori în lipsa unei instituții care să asigure punerea în aplicare a reglementărilor și o competiție corectă”, consideră oficialii băncii.

Poziția actuală a instituției reprezintă o schimbare dramatică, aceasta punând accent pe reducerea rolului statului și încurajarea proprietății private și a forțelor de piață în momentul în care a fost creată cu aproape 20 de ani în urmă.

Conform oficialilor băncii, piețele nu pot funcționa corect în lipsa unor instituții publice eficiente și bine administrate. Un echilibru este necesar pentru ca creșterea să fie susținută, se arată în raportul băncii.

Același lucru se aplică în cazul sectorului privat. Deși acesta s-a extins de-a lungul anilor, s-a creat o imagine înșelătoare de progres în lipsa unor mecanisme instituționale de prevenire a unei creditări excesive și imprudente.

Guvernele se dovedesc deficitare și în ceea ce privește administrarea fiscală, se mai arată în raport, adăugând că firmele din Bosnia și Herțegovina, Croația, Ungaria, Muntenegru și România indică acest aspect ca deosebit de îngrijorător.