Versiunea completă
Ziarul de Duminică

Școala Nopții și maeștrii ei/ de Elisabeta Lăsconi

În urmă cu an și ceva încheiam prezentarea unui roman – „Cartea pierdută a vrăjitoarelor”, ce a impus-o vertiginos pe Deborah Harkness, deschizând trilogia ce se anunța bestseller, cu o explicație pentru interesul pe care l-a provocat. Și puneam două întrebri: când apare la noi volumul II, deja tradus în câteva țări? Când va publica autoarea volumul III ? Iată că după Bookfest 2014 a apărut la no…

Elisabeta Lasconi · 3 iulie 2014 · 4 min de citit

În urmă cu an și ceva încheiam prezentarea unui roman – „Cartea pierdută a vrăjitoarelor”, ce a impus-o vertiginos pe Deborah Harkness, deschizând trilogia ce se anunța bestseller, cu o explicație pentru interesul pe care l-a provocat. Și puneam două întrebri: când apare la noi volumul II, deja tradus în câteva țări? Când va publica autoarea volumul III ? Iată că după Bookfest 2014 a apărut la noi al doilea volum, intitulat „Școala Nopții”, și tot în 2014, se lansează și al treilea volum: „The Book of Life”.

Explicam succesul dobândit chiar de la prima carte, faptul că personajele sunt făpturile ce au chiar atributele râvnite de oameni: vrăjitoarele au darul magiei, vampirii trăiesc secole de-a rândul, iar demonii îndrăznesc să sfideze tot pentru cunoaștere. Lor le-au fost dăruite năzuința spre atribute de natură divină: vrăjitoarele aspiră la omnipotență, vampirii – la nemurire, demonii – la atotcunoaștere.

Autoarea a combinat spectaculos rețete ce asigură succesul publicului larg de la „Numele trandafirului” la ciclul Harry Potter: firește, un manuscris – o carte de magie, pierdută și regăsită doar pentru a dispărea iar, o bibliotecă faimoasă și un castel bine păzit, un ordin cavaleresc și el ieșit din comun, o Congregație ocupată să interzică legăturile între cele trei tipuri de făpturi neobișnuite, istorii de familie traversând secole, povestea unei iubiri imposibile ce încalcă toate interdicțiile.

În cel de-al doilea volum al trilogei, autoarea se întrece pe sine: cei doi iubiți, vrăjitoarea și vampirul ei călătoresc în trecut și ajung în Anglia elisabetană, la Woodstock și la curtea regală, de acolo ajung în Praga din vremea împăratului Rudolf. Scopul lor era de-a găsi o vrăjitoare înțeleaptă care s-o inițieze pe Diana Bishop în arta magiei ca să-și stăpânească puterile ieșite din comun, să regăsească manuscrisul Ashmole 782, cu paginile intacte și să-l descifreze.

Dar Diana Bishop descoperă întâi cât de puțin îl cunoaște pe Matthew, care face parte din grupul cunoscut de istorici drept Școala Nopții, cuprinzând personalități excepționale ale vremii: Walter Raleigh, aventurier și scriitor, favorit al reginei, dramaturgul Cristopher Marlowe, scriitorul și cărturarul George Chapman, matematicianul și astronomul Thomas Harriot. Iar Matthew Roydon se pretinde prieten al poeților, dar el însuși cochetează cu poezia.

Aventurile se succed, Diana Bishop fusese acceptată de Ysabeau, mama lui Matthew, dar trebuie să treacă mai multe probe la care o supune tatăl acestuia, în același castel cu șapte turnuri, dar într-un timp medieval teribil. Are parte și de întâlnirea dorită nu doar cu o vrăjitoare înțeleaptă, ci cu mai multe, descoperă că aparține unei specii rare, deja pe cale de dispariție, torcătoarele de timp, înzestrate cu darul de a țese firele ce leagă între ele și timpuri diferite, și tărâmul vieții de cel al morții.

Dragostea celor doi, vrăjitoare și vampir, este pusă la noi încercări: Diana Bishop află că Matthew este spion al reginei și membru al Congregației, chiar o poveste amoroasă mai veche cu suverana cea inteligentă și capricioasă. Întâlnirea lor cu faimosul alchimist John Dee îi pune pe urmele manuscrisului, așa că pornesc în căutarea lui Edward Kelly, demon ținut prizonier de împăratul Rudolf în Praga.

Aici Diana se vede ținta atenției imperiale: Rudolf o proclamă La Diosa, o copleșește cu daruri, îi intuiește potențialul magic. Cei doi soți, căci fuseseră căsătoriți după ritualul epocii medievale în castelul Sept-Tours, văd manuscrisul intrat în posesia împăratului și încearcă să-l descifreze, fără să reușească, așa că ajung la un rabin înțelept din cartierul evreiesc și-l cunosc și pe creatorul Golemului.

Scriitoarea împletește în mod provocator istorie, știință și fantezie. Epoca reunește științe și arte secrete, jocul puterii și jocul cunoașterii. Reînviind cele două curți celebre în istoria europeană, Deborah Harkness transformă figuri istorice și personalități culturale în personaje. Cu efecte de-a dreptul uluitoare pentru cititorii împătimiți, care deja așteaptă al treilea volum.

Deborah Harkness, Școala Nopții, traducere din limba engleză de Ana Dragomirescu, Editura Litera, 2014, 640 pag.

Citește și