Scriitori romani din Serbia (XI)

Undeva aproape de granita cu Romania se afla si Uzdin. Nici sat, nici orasel, ci oaza a romanismului pur. Arta naiva sau arta taraneasca, folclor viu, oameni care traiesc pentru arta si pamant. Cred ca Uzdin are cel mai mare numar de artisti pe cap de locuitor! Caminul Cultural “Doina” gazduieste multe activitati artistice: spectacole de teatru, cenaclurile literare “Ion Balan” si “Tibiscus” (ulterior, Societate Literar-Artistica); editeaza carti si revista locala “Cumpana”; din 1994 organizeaza Festivalul national de poezie “Drumuri de spice” si Festivalul de poezie si proza scurta din grai banatean “Georghe Garda – Tudor Cretu – Tosa”; de asemenea, Festivalul de muzica usoara “Tineretea canta” si multe altele.

Din multimea de scriitori uzdinieni, ii amintim pe dramaturgii si prozatorii Petru Dimcea (n. 1925), Tudor Cretu-Tosa, Gheorghe Lifa, poet, folclorist si publicist (n. 1929), Iota Vinca (n. 1937), umorist cunoscut, poet si actor, Coasta Toader (n. 1942), prozator si jurnalist. Acestora le urmeaza generatia care domina si in prezent: epigramistul si umoristul Florin Taran (n. 1950), Vasile Barbu (n. 1954), poet si publicist, precum si poeta si traducatoarea Ana Niculina Ursulescu (n. 1957).

Din aceasta lista vom vorbi despre doi scriitori care au realizat multe proiecte literare impreuna. Tudor Cretu-Tosa (1937-1979) si Iota Vinca (n. 1937) au semnat impreuna aproape toate cartile lor. Un caz unic nu numai in literatura romanilor din Serbia. Opera lor cuprinde comedii cum ar fi: Omul din casa pustie, comedie in 3 acte si 7 tablouri, 1976, Ventila Agraru, comedie in 4 acte, 1977, si textele umoristice intitulate Ventila Agraru, 150 de schite care au fost prezentate la Postul de radio Novi Sad, programul in limba romana, Pe urmele unei jalbe, Corida cainilor si alte povestiri. Dar teatrul era scopul vietii lor. Prozatorul Tudor Cretu era in acelasi timp actor, regizor si dramaturg. Contributia lui in acest domeniu e semnificativa. Din acest motiv, scena teatrului din Uzdin a preluat numele lui, in 1986. Comedia Omul de pustiu (premiul I la “Zilele de teatru ale romanilor din Voivodina”, 1976), a fost cea mai jucata piesa romaneasca in Serbia; s-a facut apoi film dupa ea, in regia lui Iulian Ursulescu (1995). Dupa versuri si epigrame scrise in perioda liceului, Tudor Cretu s-a intors la teatru, conducand Sectia de teatru din Uzdin. In afara acestui domeniu, autorul a scris in limba romana, impreuna cu Petru Dimcea, unul dintre primele romane dupa al doilea razboi mondial in Voivodina – Cumpana fantanii de pilda, sub forma de foileton, in ziarul “Libertatea” (1956-1957).

Vinca avea 15 ani cand a fost prins in aceeasi “plasa” a teatrului. Pe langa faptul ca a lucrat toata viata ca postas al satului, actoria a fost hrana lui zilnica de patru decenii si jumatate, iar aceasta au confirmat-o si premiile pe care le-a primit: de 5 ori Premiul I al “Zilelor de teatru ale romanilor din Voivodina”, si multe alte distinctii, in primul rand pentru contributia de umorist la Postul de radio Novi Sad. In filmul TV facut dupa comedia Casa de pustiu, Iota Vinca avea rolul principal. A avut roluri si in alte filme artistice, dar si in scenete TV filmate ocazional de Televizunea Novi Sad. Sub titlul Ventila Agraru au ramas nepublicate peste 1000 de schite satirico-umoristice scrise de autor special pentru Postul de radio Novi Sad, de care s-au bucurat ascultatorii ani in sir. Volumul Poezii in grai banatean inca asteapta lumina tiparului.

Despre poetul si publicistul Vasile Barbu (n. 1954) putem spune ca e un personaj deosebit in peisajul scriitoricesc al romanilor din aceasta zona, un modern manager cultural. O perioada din activitatea lui a fost legata de comuna Covacita, cel mai viu centru de arta naiva din Balcani, unde Barbu a redactat doi ani ziarul “Informatorul” (in limbile sarba, romana si slovaca). A lucrat apoi la postul local de radio. La Uzdin a condus Caminul cultural “Doina” (1984-1987), a intemeiat revista locala “Cumpana”. In 1990 a fondat Cenaclul literar “Tibiscus” (intemeind si o editura), unde au aparut peste 40 de titluri, legate de scriitorii localnici si de viata lor culturala. A infiintat (1994) festivalurile mai sus mentionate. Actualmente, Vasile Barbu e ziarist la Postul de radio Novi Sad.

Pe langa poezie, scrie texte umoristice, aforisme si proza. Este unul dintre putinii scriitori de expresie romana care a debutat cu volum in tara mama. E vorba despre volumul de versuri Refugiu in visele fecioarelor, Resita, 1991. (Un caz asemanator avem si in literatura sarbilor din Romania: poeta Liubita Perinat). A fost premiat de multe ori in Romania pentru activitatea sa de scriitor si om de cultura, primind distinctiile “Ethnos”, a Fundatiei culturale cu aceasi nume din Bucuresti, apoi “Sorin Titel” din Timisoara si “Damian Ureche”. E membru de onoare al Miscarii Literare Paradoxiste din Arizona si al Societatii culturale “Ginta Latina” din Iasi.