Scrisul ca terapie personală/ de Stelian Țurlea

Radu F. Alexandru

Teatru 7

EdituraCartea Românească

“Cuvinte în fața cortinei” de Alexa Visarion și Silviu Purcărete. “Eu cred că sunt ultimul în măsură să răspundă la întrebarea: «Ce înseamnă volumul Teatru 7 în creația lui Radu F. Alexandru?”» – declara dramaturgul într-o anchetă realizată de Ziarul de duminică. Cei care mi-au citit volumele anterioare sau care au văzut montările cu piesele mele sunt, cu siguranță, infinit mai abilitați să răspundă la o întrebare atât de simplă și atât de complicată. Și totuși, dintr-o perspectivă de o subiectivitate pe care mi-o asum, cred că Teatru 7 înseamnă în bună măsură un pas înainte. Spre ce? Spre mine. Spre întrebările pe care mi le pun și spre adâncimea la care reușesc să tai ca să ajung cât mai aproape de un răspuns convingător. Pentru mine. Și apoi, mi-o doresc, pentru cât mai mulți. Scriu pentru mine. Este vorba de o terapie la care mă supun de la primele rânduri (schiloade!) așternute pe hârtie. O terapie pe care nu o aplic un individ bolnav ci doar vulnerabil. Foarte vulnerabil. La fel ca și cei mai mulți dintre cei în mijlocul cărora trăiesc. Acesta e și motivul pentru care îndrăznesc să le împărtășesc întrebările pe care mi le pun. Întotdeauna pornesc de la o întrebare. Care se naște din dorința de a înțelege. Un obsedant și un insațiabil «de ce?». Cred că întrebările din care s-au născut cele trei piese din Teatru 7 merită puse. Și mai vreau să cred și că «răspunsurile» mele sunt demne de atenția cititorului/spectatorului.”

Volumul cuprinde piesele “Labirint (Lave’s stories)” – piesa a primit Premiul UNITER 2010 “cea mai bună piesă a anului”; “Românica (Tsunami)” – premiul al III-lea la Concursul național de comedie 2008; “Gertrude”.