Scurta lectie de economie politica. Adica, urbana
Acum vreo doua saptamani, trecand pe Magheru, pe langa micul scuar din fata librariei Carturesti, "ceva" prins cu coada ochiului, din mers, m-a facut sa pun brusc frana (ma rog, la figurat), ca un personaj din desenele animate, si apoi sa ma intorc la fel de brusc
Acum vreo doua saptamani, trecand pe Magheru, pe langa micul scuar din fata librariei Carturesti, “ceva” prins cu coada ochiului, din mers, m-a facut sa pun brusc frana (ma rog, la figurat), ca un personaj din desenele animate, si apoi sa ma intorc la fel de brusc. Mai lipsea “balonul” de deasupra capului, cu un urias semn de exclamare – care s-a materializat insa (mai rau!) intr-un “Bravo lor!” rostit aproape cu voce tare; noroc ca nu era nimeni prin preajma. Aceasta reactie extrema (totusi…) mi-a fost provocata de vederea unei constructii complicate – un fel de instalatie din sipci imbinate in volume geometrice suprapuse – ce purta in varf o si mai complicata alcatuire de figurine colorate: un balaur inaripat, un iepuras (parca), o silueta infantila s.a.m.d. O inscriptie cu litere vesele lamurea misterul: Teatrul “Ion Creanga” (avand, pe langa sala principala din Piata Amzei, o salita de tip studio situata chiar pe straduta ce da acolo in bulevard) isi “momea” spectatorii – copii si adulti deopotriva – sa-i calce pragul; folosind, iata, mijloace “de semnalizare” frapante. O idee excelenta!
Cum, din pacate, nu intalnim prea multe prin oras. Teatrele noastre pastreaza, in materie de reclama – de “promovare” a produselor specifice, daca doriti – o modestie cu totul nefericita. Practic, in afara de vesnicele afise-standard, care sunt, uneori, de o uratenie perfect respingatoare, si de faimoasele “benare” care, indiferent ca spanzura de zidurile cladirii ori ca falfaie de-a curmezisul strazii, se innegresc jalnic de praful bucurestean, alte metode de publicitare a spectacolelor la noi nu prea exista. Nici urma de panouri electronice pe care sa “ruleze” informatiile, nici pomeneala de persoane costumate excentric care sa-ti atina calea si sa-ti inmaneze “fluturasi” – ce sa mai vorbim de cate-un dirijabil multicolor care sa lanseze mici “manifeste” cuprinzand programul teatrului?! Am insirat – inutil sa precizez – metode “de atac” (vazute cu ochii mei) pe care le utilizeaza institutiile de spectacol (ba, cateodata, chiar si trupele particulare) din strainatate. Desigur, o reclama viguroasa pretinde costuri pe masura. Cand, insa, urmarea este cresterea sensibila a numarului de spectatori – si, implicit, a incasarilor -, putem vorbi nu de cheltuieli, ci de investitii.
E drept, toate acestea suna foarte… economic si foarte putin cultural. Dar, fie ca ne place, fie ca nu, teatrul are, pretutindeni in lume, din ce in ce mai mult de-a face cu economia. Important e sa nu uite cu totul de cultura.
-
Ce a fost la Swiss Robotics Day, cel mai important eveniment de robotica din Elvetia? Cine face roboti si pentru ce? Ce e nou in lumea robotilor?ZF Live · 16 noiembrie 2026
-
Tendinte in implementarea de software, automatizare și digitalizare Ce proiect a implementat Alfa Software pentru Silvania Bio?ZF Live · 16 noiembrie 2026
-
Într-o lume care crede că economia și oamenii o duc greu, având în vedere creșterea inflației, a prețurilor la energie și scăderea puterii de cumpărare sunt greu de vândut datele statistice conform cărora în T3 economia și-a revenit, având cel mai bun trimestru de creștere din ultimii 4 ani. Dar așa s-a întâmplat.Opinii · 15 noiembrie 2026