Sectorul de aparare scade mai mult decat piata

Gigantii americani din industria de aparare, Lockheed Martin, Northrop Grumman si alti rivali ai lor, care furnizeaza avioane de lupta, nave si sateliti pentru armata americana, ar fi trebuit sa se bucure de o perioada prospera acum in ajunul razboiului, insa nu este deloc asa. Actiunile acestor grupuri au scazut dramatic in ultimele luni si razboiul nu le ofera mari sperante.
Indicele Standard & Poor’s pentru sectorul de aparare a pierdut anul trecut nu mai putin de 28% din valoare, spre surprinderea unor investitori care se asteptau ca elanul razboinic al presedintelui George.W. Bush sa ajute companiile din sectorul de aparare.
Dupa atacurile din 2001, investitorii au supralicitat actiunile din sectorul de aparare pentru ca s-au bazat pe sporirea cheltuielilor bugetare pentru acest domeniu.
Dar, avantajul s-a epuizat si investitorii spun ca aceste companii au fost grav afectate de cresterea costurilor cu pensiile, de tactici neinspirate de investitii in alte sectoare decat apararea si de semnalele recente ca cheltuieliule federale pentru aparare au inceput sa se reduca.
“Avansul pe termen lung al acestei industrii nu este de peste 10% cum se credea, ci in jur de 5%”, a spus Rich Turgeon de la KeyCorp’s Victory Capital management.
Actiunile Lockheed Martin, cel mai mare contractor din aparare din Statele Unite, au avansat cu 83% din septembrie 2001, pana in iunie 2002. Northrop, numarul trei mindial, a urcat cu 81,94%. Si pretul actiunilor Raytheon, numarul patru mondial, aproape ca s-a dublat.
Din iunie anul trecut si pana in prezent, insa, toate cele trei companii si-au vazut actiunile scazand constant. Lockhedd cu 36%, Northrop cu 35% si Raytheon cu 42%.

Razboiul nu ajuta
Luna trecuta, presedintele Bush a propus o crestere de 4% a cheltuielior bugetare pentru aparare pentru anul fiscal 2004, dupa o crestere de 12% in 2003, cea mai mare din perioada lui Ronald Reagan.
In jur de 72,7 miliarde de dolari din bugetul propus, de 380 de miliarde, este destinat achizitiilor de arme de la Lockheed si alte companii. Investitorii si analistii spun insa ca un eventual razboi cu Irakul ar presupune numai o mica crestere a livrarilor grupurilor de aparare.
In caz de razboi, banii de la buget vor fi cheltuiti pentru “arme, combustibil, alimente si transport”, crede directorul Northrop, Ronald Sugar. Prea putin va ajunge si la compania sa, care fabrica distrugatoare, nave de asalt si avioane pentru costructia si livrarea carora este nevoie de ani intregi.
“Cea mai mare parte a acestor echipamente se afla deja in bazele militare americane”, a spus Philip Finnegan, un consultant in domeniu.
Numai in cazul unui razboi de lunga durata Statele Unite vor avea nevoie sa cumpere arme de inalta precizie, dar acestea genereaza venituri mici pentru companii raportat la volumul total al vanzarilor.

Problemele sunt mari
In prezent, Boeing se confrunta cu dificultati care umbresc orice avantaje ce ar putea decurge din cresterea cheltuielilor de aparare.
Peste jumatate din veniturile, care au atins anul trecut 54,1 de miliarde de dolari, provin din vanzarea de avioane comerciale. Anul acesta, firma se asteapta la o scadere cu 27% a livrarilor, intrucat liniile aeriene se concentreaza pe reducerea costurilor. Un razboi de lunga durata impotriva Irakului ar putea sa afecteze chiar mai mult cererea. Anul trecut, actiunile companiei cu sediul la Chicago au pierdut 24% din valoare.
Lockheed a inregistrat pe al patrulea trimestru al anului trecut o pierdere de 347 de milioane de dolari.
Northrop si-a diminuat cu 9% previziunle de profit pe anul curent. Raytheon a anuntat ca profitul pe 2004 va fi mai mic, in principal din cauza cresterii cheltuielilor cu pensiile.
De fapt, si rivalele sale au probleme cu imbatranirea angajatilor si amplificarea deficitelor la fondurile de pensii. Boeing a anuntat ca va contribui in 2004 cu 1 miliard de dolari la fondul sau de pensii, aproape de trei ori suma platita anul trecut. Cheltuielile de pensii ale grupului vor fi anul acesta de zece ori mai mari, conform previziunilor facute de companie.

Furtuna pe piete
Daca sectorul de aparare ar fi fost indreptatit sa spere in avataje de pe urma unui eventual razboi, restul industriilor stiu sigur ca au numai de pierdut.
Ieri, bursele europene au deschis in scadere rapida, pretul petrolului si al aurului au urcat, iar dolarul s-a depreciat dupa ce SUA, Marea Britanie si Spania au avertizat ca razboiul poate incepe cat de curand, cu sau fara acordul Natiunilor Unite.
Actiunile de pe pietele europene s-au prabusit, cel mai mare perdant fiind sectorul financiar. Dupa primele ore de tranzactionare, indicele francez CAC 40 pierduse 3,9% din valoare, Dax din Frankfurt, scazuse cu 2,7%, iar FTSE 100 cu 1,9%. La Tokio, bursa s-a apropiat din nou de minimul ultimilor 20 de ani, atins saptamana trecuta.
Pe piata de la New York, un baril de petrol se vindea ieri cu 35,38 dolari, iar pretul unei uncii de aur era de 336,6 dolari.
Dolarul s-a depreciat ieri la 1,0826 unitati pe euro dupa ce a inchis saptamana trecuta cu un avans. Vineri, moneda americana era cotata la 1,0747 unitati pe euro.

UE se pregateste
Comisia Europeana a elaborat un program pentru protejarea economiei celor 15 state din Uniune, in eventualitatea unui razboi in Irak, a anuntat comisarul european pentru probleme economice si monetare, Pedro Solbes.
“Consecintele unui razboi sunt imposibil de controlat si de prevazut. Comisia si-a concentrat atentia asupra impactului pe care il va avea cresterea pretului petrolului”, a aratat oficialul european.
El a atras atentia asupra faptului ca ministrii de finante din statele UE trebuie sa colaboreze cat mai strans, in cazul unui razboi, in pofida divergentelor diplomatice provocate de atitudinile diferite fata de problema irakiana.
Programul economic propus de autoritatile de la Bruxelles ia in calcul trei scenarii.
Primul, si cel mai probabil, prevede o majorare pe termen scurt a pretului petrolului, ceea ce va dauna cresterii economice in proportie de 0,1-0,3%, simultan cu un avans similar al ratei inflatiei.
Al doilea scenariu implica o scumpire a barilului de petrol pe termen lung, situatie in care impactul asupra cresterii economice si a preturilor din Uniunea Europeana ar fi de aproape 0,5%.
Cel din urma scenariu ia in calcul impactul de ansamblu al conflictului militar din Irak.
georgiana.stavarache@zf.ro