Seducția marilor religii politice

Editura Cadmos

Un foarte interesant volum în care, în texte bine documentate, autorul propune secvențe din istoria bucureșteană a ultimilor două sute de ani – Zavera, craii de la Curtea Veche, călugării tămăduitori de la Mânăstirea Sf. Ioan cel Mare, Fântâna Filaret, marele foc din martie 1847, imaginea Dâmboviței în literatură și pictură, balul Curții, Podul Vergului, Carul cu bere, Pasajul Villacrosse, dar și portretele unor oameni care au însemnat ceva în istoria orașului, chiar dacă unii sunt puțini cunoscuți: Zaharia Carcalechi, Franz Duschek, Carol Pop de Szathmari și alți fotografi ai secolului al XIX-lea, prințul Geoge Valentin Bibescu, George Enescu. Mare parte dintre aceste texte au apărut de-a lungul anilor în Ziarul de Duminică. Textele sunt ilustrate cu aproximativ 150 de fotografii vechi și reproduceri după stampe sau acuarele ale veacurilor trecute.

Eric Voegelin / Religiile politice

Editura Humanitas

Eric Voegelin (1901-1985) este unul dintre filozofii importanți ai secolului XX. S-a format și afirmat în atmosfera intelectuală emulativă a Vienei interbelice și, din cauza inaderenței sale la nazism, a fost silit să emigreze, în 1938, în Statele Unite. Cauza a fost tocmai volumul “Religiile politice”, în care Voegelin dezvăluia asemănarea ideologiilor totalitare care seduceau Europa de dinainte de război cu religiile propriu-zise. În Statele Unite ale Americii, unde s-a stabilit după o scurtă ședere în Elveția, a predat filozofie și științe politice la mai multe universități, ocupând un post de profesor la Universitatea de Stat din Louisiana. În 1958, a fost invitat în Germania, pentru a preda științele politice la Universitatea Ludwig-Maximilian din München. A revenit în Statele Unite ale Americii pentru a se alătura corpului academic și științific de la Institutul Hoover al Universității Stanford. “Alături de Raymond Aron, Voegelin a demistificat religiile politice moderne, calificându-le drept încercări de a imanentiza eshatonul, deci de a șterge distincția dintre ceea ce ține de regatul imanent și ceea ce definește imperiul transcendent. Oricine vrea să înțeleagă gramatica ezoterică a comunismului și pe cea a fascismului și substratul lor gnostic trebuie să citească lucrările lui Voegelin.” (Vladimir Tismăneanu) Traducere și studiu introductiv de Bogdan Ivașcu.