Șeful supravegherii din BNR: 2014 va fi încă un an greu, dar nu văd pericole

Băncile vor avea un an 2014 greu, marcat de scăderea liniilor de finanțare din străinătate și de competiția pentru atragerea de resuse de la clientelă, dar piața nu va avea problemele serioase având în vedere nivelul confortabil al ratei solvabilității, afirmă Nicolae Cinteză, directorul Direcției Supraveghere din cadrul BNR.

„Tendința este de deleverage și probabil că această direcție va continua pe fondul lipsei activității de creditare. Sursele atrase de la băncile-mamă sunt în scădere rapidă. Anul este greu, dar nu cred că vor exista probleme serioase. Suntem confortabili având în vedere rezerva foarte mare de solvabilitate“, a spus Cinteză la un seminar organi­zat de Finmedia.

Subsidiarele locale ale băncilor străine aveau la sfârșitul lunii ianuarie finanțări externe de 13,4 miliarde de euro, în scădere de la 17,5 miliarde de euro în decembrie 2012. Doar în prima lună a acestui an scăderea stocului de finanțări externe a fost de echivalentul a 800 milioane de euro.

„Am cerut băncilor să fie mai transparente“

Șeful supravegherii din BNR spune că băncile înlocuiesc acum pasivele externe cu resurse atrase de la clientelă, dar banca centrală este atentă la această mișcare în condițiile în care există riscul ca băncile să ajungă să acopere din depozitele atrase de la clientelă active neperfor­mante, dar trecute în bilanțuri ca active bune.

„Băncile au ajuns, în goana după depozite, să-și fure clienții. Se reclamă unii pe alții.“ Cinteză a mai spus că BNR este foarte atentă acolo unde observă fluctuații în sus ale dobânzilor și că fiecare client trebuie să înțeleagă că nivelul dobânzii arată și nivelul riscului asumat.

De cealaltă parte, oficialul BNR precizează că a cerut băncilor mai multă transparență în ceea ce privește nivelul comisioanelor de administrare a contului curent și de retragere de numerar pentru că multe bănci au ajuns cu dobânzile atât de jos încât clienții ajung să retragă mai puțini bani decât au depus.

Această situație este întâlnită în special la depozitele pe termen scurt. „Băncile dau astfel un semnal că au lichiditate și că nu au nevoie de depozite pe termen scurt. Și în străinatătate clienții plătesc ca să-și țină banii la bancă în depozite pe termen scurt. Plătesc ca să-și țină banii în siguranță.“

Credite proaste de 44 mld. lei în bilanțuri

BNR rămâne atentă la riscul ca bancherii să acopere din depozite active neperformante acor­da­te în trecut din linii de finanțare de la băncile-mamă, care acum sunt rambursate, în condițiile în care rata de neperformanță din sistemul bancar a continuat să crească anul trecut și a ajuns la 22%.

Soldul total al creditelor neperformante depășește 44 miliarde de lei (10 mld. euro). Credite de 5 miliarde de lei sunt acoperite integral cu provizioane și teoretic ar putea fi scoase de bancheri din bilanțuri. „Băncile nu fac acest lucru pentru că ar încuraja neplata. Dacă scoți din bilanț renunți la orice pretenție de recuperare. O singură bancă a scos din bilanț carduri de credit, dar suma este nesemnificativă“, a spus Cinteză.

Oficialul BNR a precizat că cea mai mare parte a provizioanelor de risc noi de anul trecut au fost constituite în luna septembrie și în trimestrul al patrulea ca urmare a unui audit special. Provizioanele prudențiale, calculate conform standardelor locale de contabilitate (RAS), se ridicau la sfârșitul lunii decembrie la circa 37 miliarde de lei.

Cinteză afirmă că în cazul creditelor ipotecare ajunse în default băncile mai recupereză circa 35% din creanță, în condițiile în care există o diferență mare între valoarea reală a colateralului și valoarea înscrisă în evidențele băncilor. „Stan­dardul de evaluare a colateralului va fi înăsprit. Unele evaluări au depășit orice limită a bunului-simț. Am cerut ștergerea din registrul ANEVAR a unor evaluatori, iar ARB a făcut chiar plângeri penale pe numele lor.“

Urmează noi fuziuni și achiziții. Un acționar își va pierde dreptul de vot

Sistemul bancar a încheiat anul trecut cu un profit net de aproape o jumătate de miliard de lei, datorat însă eliberării unor pasive fiscale amânate aferente filtrelor prudențiale introduse odată cu trecerea de la standardele locale de contabilitate (RAS) la cele inter­naționale (IFRS), în 2012. Provizioa­nele eliberate odată cu trecerea la IFRS purtau o anumită sarcină fiscală pentru că legislația în domeniu nu fusese clarificată.

Veniturile nu și-au revenit în condițiile în care activitatea de creditare rămâne slabă, iar Cinteză spune că sistemul bancar va continua anul acesta procesul de consolidare pentru ca băncile mai mici să poată rezista pe piață. El a precizat că două bănci sunt în prezent în discuții pentru a fuziona, după ce au ajuns la concluzia că au portofolii și politici de management com­patibile.

De asemenea, vor exista și schimbări de acționariat. „Un anunț privind vânzarea Marfin Bank ar trebui făcut până la finalul lunii februarie. Termenul inițial impus de creditorii internaționali ai Ciprului a fost finalul lunii ianuarie, dar a fost prelungit. Sunt cumpărători interesați. Banca este foarte bună. Pe portofoliul preluat de la Bank of Cyprus nu s-a înregistrat nicio restanță.“

Totodată, Cinteză a spus că un acționar își va pierde dreptul de vot într-o bancă, fără să precizeze despre cine este vorba. El s-a referit probabil la Ilie Carabulea, proprie­tarul Carpa­tica, care se află în arest preventiv, fiind cercetat a doua oară pentru dare de mită.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.02.2014