Semnificatia unui top

A ramas destul de putin comentata Bursa scriitorilor tineri realizata in bilunarul Bucurestiul Cultural de catre Gabriela Adamesteanu si Cristina Spatarelu. Am remarcat o notita scrisa in Academia Catavencu de Stefan Agopian, un scriitor mereu atent la cei ce vin. Cum sa explicam insa indiferenta altor comentatori?
Este, in primul rand, una tipic romaneasca. Avem de regula proiecte mari, ambitioase, pe termen lung, dar ne plictisim rapid de ele si nu mai pastram nici macar rabdarea consemnarii. Dar este si una jucata, in sensul ignorarii unui clasament ale carui rezultate nu ne convin. E neplacut, cand mizezi din rasputeri pe X sau Y, tanar scriitor “exceptional”, sa vezi ca protejatul tau detine in acest top un loc mediocru sau ca nu exista defel. Iar unii de care “n-ai auzit” se lafaie pe primele locuri.
Fara sa fie infailibila (ca orice ierarhizare de acest gen), Bursa de fata are marele merit de a pune pe tapet la modul serios problema tinerei generatii. Nu cu vorbe mari, cuvinte si sintagme sforaitoare, ci prin convocarea unui numar de douazeci de repondenti, invitati sa realizeze cate un top personal cu cei mai importanti tineri scriitori de azi. Poezie, proza, critica literara si eseu: iata cele patru sectiuni ale Bursei desfasurate in a doua jumatate a anului 2006, in zece numere din “Bucurestiul Cultural”. Douazeci de comentatori ai fenomenului literar au contribuit la realizarea acestui clasament, in care vom regasi, pe primele pozitii, nume deja cu rezonanta: Dan Sociu, Claudiu Komartin si Marius Ianus (la Poezie), Filip Florian, Florin Lazarescu si Lucian Dan Teodorovici (Proza), Andrei Terian si Paul Cernat (Critica), Alexandru Matei, Alex. Cistelecan si Mihaela Ursa (Eseu).
Interesant mi se pare faptul ca premiantii au cam acelasi numar de voturi (liderii sunt Andrei Terian si Paul Cernat, ambii cu 12 puncte), podiumul detasandu-se, aproape la fiecare sectiune, de restul competitorilor. Aceasta inseamna ca, departe de a reprezenta optiunea unei anumite tabere sau “gasti” (dambovitene ori provinciale), castigatorii s-au desprins de pluton nu altfel decat prin valoarea lor. Iar urmaritorii, cei care le sufla in ceafa, s-au detasat la fel de clar de tinerele “mladite” ale caror nume nu apar deloc in Bursa. Topul rezultat ii corecteaza pe posomoratii care nu vad nici un merit literar in dreptul tinerei generatii. Din pacate pentru ei, aceasta generatie chiar exista. Si, totodata, clasamentul ii corecteaza pe freneticii sustinatori ai unor valori inchipuite, punandu-le in fata oglinda adevarului.
Dincolo de maraielile unora si caraielile altora, e chiar o bucurie sa vezi cum din aparenta atomizare a lumii noastre literare se incheaga o lista de scriitori cu putin trecut, dar cu mult viitor.