Versiunea completă
Ziarul de Duminică

Și averea naște monștri/ de Elisabeta Lăsconi

O adolescentă se confesează, încercând să-și amintească tot ce i s-a întâmplat, fiindcă amnezia i-a fărâmițat și ascuns amintirile. Fata se numește Cadence, apropiații o alintă Cady, este nepoata cea mare a familiei Sinclair, o familie foarte bogată, atât de bogată, încât au propria insulă unde își petrec verile.

Elisabeta Lasconi · 18 septembrie 2014 · 4 min de citit

O adolescentă se confesează, încercând să-și amintească tot ce i s-a întâmplat, fiindcă amnezia i-a fărâmițat și ascuns amintirile. Fata se numește Cadence, apropiații o alintă Cady, este nepoata cea mare a familiei Sinclair, o familie foarte bogată, atât de bogată, încât au propria insulă unde își petrec verile. Aici bunicul Harris Sinclair și bunica Tipper Taft au o casa, Clairmont, dar au construit și fiecăreia din cele trei fete câte o casă. Familia Sinclair au propriul lor cod de viață, pe care Cady, personaj și narator al romanului, îl explică în deschiderea cărții:

„Bine-ați venit la minunata familie Sinclair.
N-avem niciun criminal.
N-avem niciun dependent.
N-avem niciun ratat.
Familia Sinclair e compusă din indivizi atletici, înalți și frumoși. Suntem democrați, cu avere, din tată în fiu.
Nu contează dacă unul dintre noi e îndrăgostit până la disperare, absolut până la disperare.
Nimeni n-are nevoie de nimeni.
Nimeni nu greșește vreodată.
Trăim, cel puțin pe durata verii, pe o insulă privată, în apropiere de linia de coastă din Massachusetts.”

Romanul se deschide cu harta insulei și cu un arbore genealogic, explicând relațiile și fixând cele patru reședințe construite: Clairmont este casa minunată a bunicilor și inima familiei, Red Gate aparține lui Carrie (care are doi băieți – Johnny și Will) și Cuddledown este a lui Bess (care are patru copii – Mirren, gemenele Bonnie și Liberty, și Taft) și Windemere a lui Penny (care o are doar pe Cady).

Pe insulă vrea Cady să se întoarcă sperând că-și poate aminti ce s-a petrecut în urmă cu două veri – când avea 15 ani și împreună cu verii ei Johnny și Mirren și cu Gat, intrusul care nu aparținea familiei, formau un grup și se distrau zi de zi. În vara aceea lumea ei s-a fracturat, așa că a ieșit din ritmul școlar, iar tatăl ei a dus-o în Europa într-o excursie cu rost mai degrabă terapetic decât cultural. Întoarcerea pe insulă este o călătorie într-un tărâm pe care cititorul îl percepe pe rând ca paradis, purgatoriu și infern. Cady îi privește acum cu detașare pe toți le și analizează destinele.

Surorile Sinclair au crescut ca prințese răsfățate, cunoscute în lumea bună de la Boston, Harvart și Martha Vineyard pentru eleganța hainelor, pentru casele frumoase, au studiat la școli din Ivy League. Doar că acum când tinerețea s-a încheiat, Cady le vede eșecul: sunt toate trei divorțate și trăiesc din fondurile asigurate de tatăl lor. Și scormonind în amintiri descoperă că ajunseseră să se dușmănească după moartea mamei lor, încercând fiecare să primească bunuri cât mai multe din averea lui Harris Sinclair. 

Bogatul Harris Sinclair s-a transformat după moartea soției lui într-un soi de rege Lear, iar jocul său are efect asupra tuturor. De altfel, povestea tatălui care-și pune fetele să se întreacă pentru a-i dovedi iubirea traversează folclorul mai multor popoare, se regăsește la Frații Grimm, iar la noi are titlui „Sarea în bucate”, autoarea a făcut din o punere în abis reluată pe parcursul romanului în variante adaptate, încărcate de interogații. Și născocind poveștile, Cady se apropie de miezul nenorocirii care a dus la prăbușirea ei.

Prea multe avusese de înfruntat Cady în vara celor 15 ani: dușmănia dintre surori, în care s-a trezit prinsă fără voia ei, prezența lui Gat, băiatul de culoare, de care s-a îndrăgostit, provocând reacțiile mamei și ale bunicului, sentimentul că lumea sigură și confortabilă de până atunci se sfărâmă sub ochii ei, întrebările despre Gat și sentimentele lui. Atunci, fata a acționat, dar faptele s-au răsucit provocând o tragedie, atât de dureroasă, încât a ales amnezia ca refugiu, pentru că adevărul despre cele întâmplate era insuportabil.

„Mincinoșii” se citește pe nerăsuflate, indiferent de vârstă. Este cartea-miracol ce transformă în cititor pe oricare adolescent impermeabil la farmecul lecturii. De altfel, romanul apare în colecția „Young Adult” a Editurii Trei, este destinat publicului foarte tânăr. Dar merită citit de părinți, cu folos sporit, vor înțelege din reacțiile celor patru mincinoși, mai ales din drama lui Cady, cât de fragili și de vulnerabili sunt adolescenții abia ieșiți din copilărie, ce efect devastator au asupra lor pretențiile adulților, ca și ambițiile unei familii.

E. Lockhart, Mincinoșii, traducere din limba engleză de Ana-Maria Man, Editura Trei, 2014, 264 pag.

Citește și