Sibiu 1790, primul ghid turistic tiparit din Transilvania

Carticica pe care o tin in mana, de vreo 200 de pagini, culeasa cu litere gotice si cu viniete de rafinament tipografic medieval, ingalbenita de vreme si usor zdrentuita de atata circulatie, este doldora de informatii referitoare la capitala Principatului Transilvaniei la 1790, pe vremea cand Sibiul nu era capitala europena a culturii, dar cand, prin nivelul civilizatiei sale, atragea protipendada austriaca si nemteasca la calatorii intr-un spatiu geografic inedit. Si ce-i trebuie unui turist atunci cand porneste la drum?
Deschidem volumul si citim: in primul rand o schita topografica a orasului, cu strazile principale si stradutele sale laterale, date despre populatie, cladiri publice, hanuri, cafenele, restaurante, cazinouri, bai populare, iarmaroace, piete, mori, biblioteci si colectii, farmacii, brutarii, berarii, biserici, cimitire. Apoi calatorului s-ar putea sa-i mai fie utile adresele medicilor (apare si adresa primului oftalmolog roman, Ion Molnar-Piuaru), moaselor, barbierilor, mesterilor de maturi si de perii, florarilor, gradinarilor, lustragiilor de blanuri, macelarilor, bucatarilor, bijutierilor, comerciantilor de arta, palarierilor, peruchierilor, prezicatoarelor si ghicitoarelor, turnatorilor de clopote, groparilor, potcovarilor si fierarilor, ascutitorilor de spade, hornarilor. Toate aceste informatii si multe, multe altele pot fi gasite in ghidul turistic aparut in 1790 la Sibiu si intitulat Versuche eines allgemeinen Handlung Gewerbs und Reisekalenders von Hermannstadt.
Volumul a fost intocmit si tiparit de Martin Hochmeister, tipograf, librar si ctitor al Teatrului din Sibiu, un cetatean renumit in acea vreme in intregul Ardeal. Dupa afirmatiile sale din prefata, Konnte dieser im unserem Vaterlande zum erste male unter-nommene Versuch, volumul trebuie sa fi fost primul ghid turistic tiparit in Transilvania. Tot din prefata reiese ca aparitia sa a reprezentat o cerere a pietei, el servind ca mijloc de informatie nenumaratilor comercianti, functionari, meseriasi si calatori care gravitau la sfarsitul secolului al XVIII-lea spre capitala de atunci a Ardealului.
Lucrarea este prezentata sub aspectul unui calendar, forma traditionala ce permitea o larga raspandire pentru publicul de atunci. Calendarul-ghid mai cuprinde genealogia casei domnitoare austriece, informatii istorice importante, date calendaristice si astronomice. Sunt prezentate totodata zilele si locurile unde se tineau targurile, traseele si statiile de postalion, bogatiile subterane din Transilvania, circulatia banilor. De asemenea, se dau informatii ample despre viata culturala si artistica a Sibiului (programul stagiunii teatrale, lista salilor de dans si adresele mesterilor de dans, ale pictorilor, sculptorilor si muzicienilor, revistele si jurnalele tiparite).