Siemens si ABB vor sa restructureze sistemul energetic american

Pana de curent de saptamana trecuta a demonstrat ineficienta si problemele retelei de generare si transport a energiei electrice din SUA si a validat necesitatea luarii unor masuri urgente.

Pentru a pune la punct reteaua energetica a Americii de Nord sunt necesare, potrivit specialistilor, investitii de zeci de miliarde de dolari.

Aceasta imensa oportunitate a fost sesizata si de marile companii europene din domeniul energetic, intre care s-a declansat deja o competitie pentru a obtine cat mai multe contracte in domeniul energetic.

Concernul german Siemens, extrem de activ pe piata americana, si grupul de inginerie suedezo – elvetian ABB, au fost primele companii care si-au oferit serviciile companiilor de utilitati americane.

“Saptamana aceasta vom prezenta companiilor de utilitati un pachet de servicii care vor viza repararea si modernizarea sistemelor de transport a energiei electrice,” a declarat Tom Garrity, purtator de cuvant la Siemens Power Transmission.

ABB, lider pe piata americana a solutiilor tehnologice din domeniul energetic, a declarat:” Avem experienta si tehnologia necesara pentru a restructura reteaua energetica.”

Costul unei asemenea restructurari pe parcursul urmatorilor zece ani a fost estimat la 56 mld. $, potrivit calculelor realizate de institutului Edison Electric, care reprezinta interesele producatorilor americani de electricitate.

Siemens a precizat ca este dispusa sa sustina tehnologic si financiar mai mult de jumatate din necesitatile sistemului energetic american.

Pozitia companiei germane s-a intarit considerabil in urma celor trei achizitii pe care le-a operat in ultimii cinci ani: centrala electrica Westinghouse, producatorul de echipamente pentru telecomunicatii Efficient Network, precum si Shared Medical Systems, companie din domeniul tehnologiei medicale.

Lipsa de investitii in capacitatea de transport a retelei energetice americane este considerata de catre analistii din industria energetica.o problema extrem de serioasa.

Este First Energy “tapul ispasitor”?

Cauza penei de curent de la sfarsitul saptamanii trecute, descrisa de unii analisti ca cea mai mare din istoria Americii de Nord, ramane inca necunoscuta.

O echipa mixta americano – canadiana a lansat de curand o serie de investigatii pentru a determina principalii vinovati. Se pare ca First Energy a fost primul martor in acest caz, existand suspiciunile ca cele trei linii de transmisie de langa Cleveland ale grupul energetic ar fi provocat pana de curent de joi.

Potrivit unor oficiali din cadrul companiei, ” pentru a determina cu acuratete circumstantele care au dus la caderea sistemului este necesara studierea amanuntita a tuturor datelor disponibile.”

Printre cei care au considerat ca First Energy poarta cea mai mare vina in cazul penei de curent este si Michehl Gent, presedintele Consiliului Energetic Nord American. Acesta a considerat ca, fara o cercetare extensiva, numirea unui vinovat este inca speculativa si prematura.

First Energy opereaza in prezent 16 centrale electrice in Ohio, Pennsylvania si New Jersey, servind 4,4 milioane de consumatori.

Scandalul a afectat performanta First Energy pe bursa din New york, unde actiunile companiei au suferit o depreciere cu 14% a cotatiei medii.

Pierderi de peste un miliard de dolari

Pana de curent care a afectat, saptamana trecuta, mai multe state americane si provincia canadiana Toronto a provocat pierderi de circa 1,05 miliarde dolari pentru economia orasului New York, a declarat economistul-sef William Thompson.

Aproximativ 800 de milioane de dolari reprezinta sumele pierdute din cauza blocarii activitatilor, in timp ce 250 de miloane de milioane constituie pierderile provocate de alterarea alimentelor si a altor produse care trebuie depozitate la temperaturi scazute.

Conform acestor calcule, o ora de pana de curent la New York echivaleaza cu o paguba de 36 de milioane de dolari.

Pierderile sunt extrem de grave, tinand cont de faptul ca atentatele din 11 septembrie 2001 au provocat o criza financiara pe care orasul nu a reusit inca sa o depaseasca.

Primarul Michael Bloomberg a concediat 4.700 de angajati ai municipalitatii si a redus cheltuielile cu trei miliarde de dolari, dupa preluarea mandatului, la scurt timp dupa atacurile teroriste.

Pe de alta parte, municipalitatea trebuie sa achite zece milioane de dolari pentru activitatile suplimentare desfasurate, in timpul penei de curent, de politie, pompieri si alti angajati.