Simbolurile europene sunt și ale noastre/ de Stelian Țurlea

La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de Externe al Franței, citea la Paris, în Salonul Orologiului din Palatul Quai d’Orsay, o proclamație ce avea să devină celebră și să schimbe soarta Europei. “Declarația Schuman”, care a stat la baza creării Uniunii Europene de astăzi, propunea Germaniei și altor state europene să pună “bazele concrete ale unei federații europene indispensabile pentru menținerea păcii”.”Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință” – spunea prima frază a Declarației.

Consiliul European de la Milano din 1985 a recunoscut oficial că punctul de construcție a edificiului european a fost “Declarația Schuman”, stabilind ca 9 mai să fie declarată Ziua Europei, zi ce se serbează și astăzi. Până în 2011 au fost nenumărate hopuri și dificultăți în crearea, dezvoltarea și impunerea Pieței Comune, dar celor două state care au hotărât inițial să-și pună în comun rezervele de cărbune și oțel li s-au alăturat altele, în ceea ce a devenit Comunitatea Europeană, iar azi este Uniunea Europeană, cu șase membri inițial, apoi cu 9, 12, 15, 25 (din 2004) și 27 (din 2007), cu tratate și structuri schimbate și îmbunătațite, cu politici și monedă unice, cu simboluri unice – un steag, un imn, un motto.

Drapelul Europei, cu 12 steluțe aurii dispuse în cerc pe un fond azuriu, precum orele pe cadranul unui ceas, simbolizează unitatea, solidaritatea și armonia între popoarele europene, iar numărul stelelor nu are nicio legătură cu numărul statelor membre ale UE. A fost, de altfel, ales ca simbol al perfecțiunii și plenitudinii în 1955 și adoptat în 1986. Imnul Europei este “Oda bucuriei” din Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven, se cântă fără versuri și a fost adoptat în 1985. Nu înlocuiește imnurile naționale ale țărilor membre, dar simbolizează valorile împărtășite de aceste state. Motto-ul european – “Unitate în diversitate” – a fost ales în 2000, în urma unui concurs la care au participat 80.000 de tineri europeni. Toate statele membre recunosc aceste simboluri unice. România nu face excepție, chiar dacă, pentru noi, 9 mai mai este, în plus, ziua proclamării independenței, acum o 134 de ani.

În general, de Ziua Europei au loc pretutindeni pe teritoriul Uniunii, deci și la noi, manifestări diverse, mai ales programe culturale și artistice. În general, nimic forțat nu este în ele, nimic impus, nimic de formă, oamenii simt nevoia să insiste pe o sărbătoare care îi unește și care le reamintește de adevărul niciodată dezavuat al Declarației Schuman. Nu e locul să argumentăm dorința atâtor europeni de a fi parte a acestor structuri europene, în mod cert ceva îi atrage și îi convinge că e mai bine să fie uniți. La peste șase decenii, ideile Declarației Schuman sunt la fel de actuale, am învățat prea puține între timp, pericolele au rămas aceleași, e destul să ne gândim la tensiunea imensă care iradiază, chiar în această perioadă, din Orientul Apropiat și de la sud de Mediterana.

STELIAN ȚURLEA (n. 1946) a urmat studii de filologie (1968) și filosofie (1976), la București, a fost aproape trei decenii redactor de politică externă la revista Lumea, a condus, după 1989, revistele Lumea, Zig-Zag, apoi ziarul Meridian, după care a lucrat în televiziune, ca șef al departamentului de știri al Antenei 1. Din 1996 lucrează la PRO TV, din 2000 este și editor senior al Ziarului de Duminică. Este autorul a zece cărți de publicistică, zece romane, opt cărți pentru copii și două traduceri. A îngrijit trei albume. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii (2003), Premiul Asociației Editorilor din România (AER) pentru literatură pentru copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006), Premiul Asociației Scriitorilor din București (2007). A fost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii în 2000 și Premiul AER pentru roman în 2003.