Sistemul bancar, mai curat dar si mai uscat la credite

Bancile romanesti si-au insanatosit creditarea in ultimul an si jumatate, prin eliminarea din sistem a Bancorex, Bankcoop, Albina si Bancii Internationale a Religiilor, dar expunerea in economia reala a scazut, astfel incat din 100 lei atrasi, doar 39 lei sunt imprumutati firmelor, releva un raport al BNR prezentat recent la Comisia de buget -Finante a Camerei Deputatilor.

Sanatatea creditarii este evidentiata de ponderea creantelor restante si indoielnice in totalul surselor imprumutate, care a scazut de la 16% procente la sfarsitul anului 1998, la 3% la 30 iunie 2000. De asemenea, daca la sfarsitul anului 1998 creantelor restante si indoielnice erau de 2,5 ori mai mari decat

capitalurile proprii, la 31 decembrie acestea reprezentau doar 31%, ca sa scada la 21% la 30 iunie 2000.

Aceasta evolutie nu reflecta insa o imbunatatire a administrarii riscului de creditare, ci pur si simplu curatarea bilanturilor bancare prin preluarea creditelor la datoria publica a creditelor restante din portofoliile bancilor de stat si intrarea in faliment a altora.

Astfel, au fost preluate de catre AVAB, in cursul anului 1999, a 15.000 miliarde lei credite neperformante aflate in portofoliul Bancorex si al Bancii Agricole, si au fost scoase in afara bilantului creditelor si dobanzilor aferente contractelor de creditare investite cu formula executorie.

De asemenea, schimbarea metodologiei de clasificare a creditelor si de provizionare a acestora, in aprilie 2000, prin inasprirea cerintelor de provizionare bancara si incadrarea in categorii de risc mai mari a creditelor nerambursate in termen de 90 de zile de la scadenta, a contribuit la micsorarea ratei riscului de credit, de la 58% la sfarsitul anului 1998, la 35% la 30 decembrie 1999.

“Dinamica creditelor restante si indoielnice arata ca, la sfarsitul anului 1998, sistemul bancar era un mediu complet bolnav. Reducerea ponderii acestor credite este un semn ca procesul de curatare a sistemului bancar este in curs, fapt ce se reflecta si in dinamica profitabilitatii sectorului”, spune Doru Lionachescu, directorul Departamentului Companii Locale din Citibank Romania SA.

Firmele nu au simtit inca starea mai buna a bancilor din punct de vedere al creditelor restante si nici o mai mare disponibilitate pentru creditare.

“Posibilitatile de creditare sunt sublime, dar lipsesc cu desavarsire”, spune Gabriel Ionescu, presedintele Patronatului medicilor, farmacistilor si dentistilor din Romania.”Putine banci accepta sa finanteze acest sector. Spre exemplu, finantarea pentru cumpararea unui electrocardiograf nu poate fi garantata cu aparatul in sine”, explica Ionescu.

Creditele totale acordate de banci au crescut pe primele sase luni ale anului de la circa 102.000 miliarde lei la doar 107.000 miliarde lei, deci cu sub 5%, fata de o rata a inflatiei de circa 20% in aceasi perioada. Din creditele acordate, circa 40% o reprezinta titlurile de stat, investitii bancare cu cel mai scazut risc, dar, paradoxal, cu cel mai bun randament de pe piata romaneasca: constant cu 10-15% peste ratele dobanzilor acordate de banci.

Mai mult, pe primele sase luni ale anului, pentru ca Finantele au avut acces la finantare externa pentru acoperirea deficitului fiscal, bancile au trebuit sa acepte dobanzi din ce in ce mai reduse la titlurile de stat, de 40-45%, fara insa sa caute plasamente in economia reala, ci compensand scaderea cu diminuarea, pana la rate sub nivelul inflatiei, a dobanzilor acordate la depozitele populatiei.

“Pe langa creditele acordate clientilor, bancile isi plaseaza banii pe piata interbancara, in titluri de stat, in participatii la sindicalizari – cum a fost creditul acordat anul trecut Bancii Nationale de catre un grup de banci – sau in alte titluri de valoare”, explica Lionachescu modul in care bancile cauta sa-si diversifice profilul de risc.