Societatea civila critica proiectul legii anticoruptie

Intentia Guvernului de a modifica legea anticoruptie (161/2003) readuce in discutie lacunele actului normativ, constatate de-a lungul vremii de organizatii ale societatii civile.
Ieri, Institutul pentru Politici Publice (IPP – un organism neguvernamental care urmarese aplicarea legislatiei in domeniu) a facut mai multe observatii pe marginea proiectului. Unele dintre acestea se refera chiar la neconstitutionalitatea viitoarelor norme legislative.
La sfarsitul lunii iulie ministru justitiei, Cristian Diaconescu a anuntat ca va modifica legea 161 pentru ca, spunea el, este ineficienta din cauza “reglementarilor vagi si incomplete”. Potrivit anuntului lui Diaconescu, va fi infiintat un asa numit Consiliu National de Integritate (CNI) care va controla averile oficialilor, cazurile de conflict de interese si incompatibilitati. CNI va fi format din 15 membri – 9 judecatori, doi procurori si doi consilieri juridici. Valerian Stan coordonator de programe in cadrul IPP spune, desi existenta acestui organism este necesara,  componanta sa este neconstitutionala. Asta pentru ca toti cei 15 membri ai CNI au statut de magistrati, iar Constitutia si apoi legea privind statutul magistratilor, stabileste ca functia acestora este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia celei de cadru didactic universitar. Intentia proiectului de lege de a extinde categoriile de persoane in legatura cu care oficialii au obligatia sa evite conflictele de interese este apreciata de IPP. Proiectul intentioneaza sa extinda sfera acestor persoane de la rudele de gradul I, in prezent, pana la rudele de gradul IV. IPP spune ca aceasta sfera ar trebuie extinsa si la prieteni, sau persoane apropiate. Institutul face legatura intre obligativitatea evitarii conflictelor de interese si obligatia declararii intereselor, prevazuta in legea anticoruptie. Or, spune Stan, daca sfera persoanelor cu care unui oficial ii este intezis sa faca afaceri se extinde pana la rude de gradul IV, aceasta nu inseamna ca norma se si va aplica pentru ca in declaratia de interese cel vizat este obligat sa treaca doar interesele lui si nu si pe cele ale rudelor. Se va perpetua, potrivit lui Stan, practica des intalnita, ca afacerile demintarilor sa fie trecute pe numele rudelor. IPP spune ca, daca tot s-a gandit sa imbunatateasca legea, ministerul justitiei ar fi trebuit sa foloseasca momentul pentru a corecta si alte carente: sa stabileasca o incompatibilitate totala intre calitatea de parlamentar si profesia de avocat si sa elimine din lege prevederea potrivit careia declansarea procedurilor de control a averilor oficialilor se poate face doar daca “exista dovezi certe” ca exista bunuri dobandite ilicit. Este greu de probat acest lucru, drep urmare reglementarea ar trebui eliminata, spune IPP. iulian.anghel@zf.ro