Sociologia romaneasca are un brand de prestigiu

Melania Bortun este doctor in sociologie si directorul general al Institutului Data Media, pe care l-a fondat in 1995. Dupa o cariera universitara la Brasov, din 1990 lucreaza exclusiv in cercetare. Din 1996, este membru al ESOMAR (European Society for Opinion and Marketing Research – The World Association of Research Professionals).

– Dupa 1990, s-au produs schimbari si in campul cercetarii sociale. Ce s-a intamplat cu voi, sociologii?

– In toate tarile ex-comuniste, schimbarea contextului social a favorizat exprimarea libera si in domeniul nostru. Imediat dupa 1989, “noi, sociologii” am intrat din mers in procesul democratizarii si al reconstructiei economico-sociale; ambele procese au implicat apelul la cercetarea sociala, la cercetarea de opinie si apoi, foarte curand, la cercetarea “de piata”. Nu s-a pornit de la zero. In institutele Academiei, in universitati, dar si individual, in diverse organizatii unde erau dispersati putinii sociologi, se facusera eforturi nu doar de supravietuire profesionala, ci si de cultivare a formatiei profesionale. Existase si o stransa comunicare in plan national, profitandu-se de toate “portitele”, inclusiv de sesiunile stiintifice studentesti.

Sub aspect institutional, chiar in 1990 s-a constituit Asociatia Sociologilor din Romania, iar in februarie 2001 s-a infiintat SORMA (Societatea Romana de Marketing si Cercetarea Opiniei Publice), afiliata la ESOMAR, al carei membru-fondator sunt. Imediat dupa 1989, s-a reluat si invatamantul universitar. Avem mai multe reviste de specialitate…

– Cum s-au adaptat la noile cerinte sociologii din generatia medie? Te intreb fiindca presupun ca, pentru cei “produsi” dupa 1990, lucrurile au fost mai simple.

– Insertia in noul context a depins in primul rand de calitatile individuale, de pregatirea anterioara, in care erau capitalizate eforturile de autocunoastere si autodisciplina, precum si o metoda proprie de antrenament, adaptata insusirilor individuale. Daca inainte de 1989 s-au facut si compromisuri, asta tine de biografia personala, de “foaia de parcurs” a fiecaruia, lucru valabil si in cazul altor categorii profesionale. Background-ul de care dispuneam ne-a permis multora dintre noi o adaptare rapida la exigentele cele mai moderne ale cercetarii aplicative, reintrarea in circuitul international si recunoasterea calitatii de specialisti in domeniu. Cu tot ce am acumulat in anii de pana in 1989, am trecut proba controlului de calitate. In plus, multi dintre noi am dovedit ca nu suntem nici atat de indoctrinati incat sa picam la controlul antidoping…

– Cum ai caracteriza starea actuala a sociologiei romanesti, mai precis a cercetarii?

– O privire de ansamblu, contabilizand si originile, si evolutia sincopata, si starea actuala, ne indreptateste sa spunem ca sociologia romaneasca are un brand de prestigiu, ca sa ma exprim in termeni de marketing.

– Apropo de marketing: cum ne “pozitionam” pe piata internationala?

– Saisprezece cercetatori din Romania sunt membri ai celei mai prestigioase asociatii profesionale in plan mondial – ESOMAR -, atat de prestigioasa, incat si nord-americanii, si sud-americanii, si asiaticii, si africanii au aderat la ea. Si-a pastrat insa titlul de societate europeana. Poate ca este unul dintre putinele domenii in care europenii sunt mai tari decat americanii. In ESOMAR Directory 2003 sunt cuprinse 12 institute de cercetare din Romania (inclusiv Data Media, incepand din1998). Dar asta nu este totul. Cercetare de performanta se face si in universitati, si in institutele academice… Totusi, activitatea institutelor noi, aparute dupa 1990, o cunosc mai bine. Au aparut si functioneaza pentru ca exista cerere.

– Sa inteleg ca, pe ansamblu, cercetarea sociologica romaneasca este competitiva in plan international?

– Da, cercetarea romaneasca de astazi este competitiva, in primul rand in plan european. Cum am mai spus, se face multa cercetare serioasa nu numai in cele cateva insitute prestigioase de cercetare a opiniei publice si a pietei, ci si in universitati, in institutele academice. Dovezile de recunoastere sunt numeroase.

– Comanda sociala este intotdeauna foarte concreta, sau trebuie sa contribuiti cu “imaginatia sociologica”? De exemplu, in cercetarile pan-europene…

– Am sa ma leg de ultimele. Data Media este partenerul oficial, exclusiv pentru Romania, al Comisiei Europene in domeniul cercetarilor calitative finantate de aceasta. Deocamdata, pentru perioada 2003-2007. Dar lucram inca din 2001 in reteaua europeana de cercetari calitative, coordonata de Institutul francez Optem, pe proiecte comandate de Uniunea Europeana (recte CE, organul sau executiv). Contractele-cadru de cercetare, licitate la fiecare cinci ani, sunt gestionate de Directia Generala de Presa si Comunicare.

De obicei, cererea emisa de la Bruxelles, via Paris, este foarte concreta. Metodologia e comuna – se tintesc aceleasi categorii de public, se utilizeaza aceleasi instrumente, cu posibilitatea adaptarii la specificul campului social national. Asadar, ne implicam in elaborarea instrumentelor cercetarii, efectuam integral studiul national (culegerea datelor, analiza acestora si redactarea raportului de cercetare) si participam la elaborarea sintezei europene comparative. De regula, studiile sunt facute publice.

Ipoteza fundamentala a acestor studii vizeaza constructia europeana ca pe o problema de creatie istorica. Ne pregatim pentru aderare si noi, cercetatorii. Este un proces la care nu avem dreptul sa fim doar martori tacuti, urmarind cum se deruleaza “sub ochii nostri”. De altfel, democratizarea societatii romanesti si democratizarea unificarii europene sunt doua procese simultane. La fel ca noua Romanie, noua Europa nu poate fi prospectata si realizata decat in coordonatele democratizarii. Acestea sunt liniile de forta pe care merge si cercetarea sociala.

– Ce rol au sondajele de opinie? Acestea sunt cele mai cunoscute cercetari sociologice.

– Fara indoiala, sondajele de opinie tin de libertatea de informare, devenind o componenta a modernizarii sistemelor politice contemporane. Sondajele sunt veritabile seismografe ale democratiei. Ele radiografiaza realitatile contradictorii ale vietii. Dar starea de spirit difuza transmisa prin sondaje nu este suficienta ca sa intemeieze o strategie sau o actiune; sondajele sunt doar o utila cutie de rezonanta pentru initiative majore.

– Sondajele electorale sunt foarte disputate. Cui ii este frica de ele?

– Daca nu stim cu precizie cine se teme cel mai mult, putem banui cine se teme cel mai putin: cetateanul, desigur. Pana la urma, este treaba lui cu cine se hotaraste sa voteze.

Mai trebuie spus ca, in ciuda tuturor rezervelor, o data cu dezvoltarea sondajelor, cunoasterea comportamentelor politice si electorale s-a ameliorat. Este o contributie a cercetarii aplicative prin sondaje la dezvoltarea teoriei politice in general, a teoriei democratiei in particular. Proliferarea cercetarilor de opinie este in stransa legatura cu mediatizarea lor. Democratia publicului este strans corelata cu democratia mediatica.