Versiunea completă
Business Internaţional

Somajul si deflatia erodeaza economia Spaniei

Confruntandu-se cu o reducere accentuata a cererii, retailerii spanioli au inceput sa actioneze intr-un mod care parea inacceptabil pana acum: reduc preturile.

Ciprian Botea · 17 mai 2009 · 3 min de citit

Confruntandu-se cu o reducere accentuata a cererii, retailerii spanioli au inceput sa actioneze intr-un mod care parea inacceptabil pana acum: reduc preturile.
Preturile scad pretutindeni, de la restaurante pana la farmacii si supermarketuri, scrie The New York Times. In speranta ca-si va creste vanzarile, Fernando Maestre a redus cu o treime preturile pentru interfoanele video produse de firma sa. Dar masura nu a dat rezultate pana acum, iar acesta – alaturi de alti angajatori – continua sa-si reduca personalul.
Rata somajului din Spania, aflata deja la 15,5%, ar putea atinge in curand pragul de 20% – un nivel ingrijorator pentru o tara puternic industrializata. Combinatia dintre cresterea somajului si scaderea preturilor, se tem economistii, ar putea crea premisele unui proces deflationist – o amintire atat din timpul Marii Recesiuni, cat si din timpul deceniului pierdut al Japoniei.
 
Spirala deflationista, principala amenintare
Deflatia se poate transforma rapid intr-o spirala descendenta foarte greu de contracarat. Pe masura ce somajul creste rapid, iar consumatorii isi reduc cheltuielile, companiile scad preturile.
Dar daca vanzarile nu isi revin, atunci veniturile scad si mai mult impingand in jos salariile. Fernando Maestre, de exemplu, se gandeste deja serios sa renunte la o parte din angajati si sa reduca salariile celor care vor ramane in firma.
Nicaieri acest ciclu nu este mai evident decat in Spania. In martie, tara iberica a devenit primul stat membru al zonei euro care a inregistrat o rata negativa a inflatiei. Chiar daca scaderea a fost de doar 0,1%, declinul este primul inregistrat din 1961 incoace. Mai mult, oficialii de la Madrid se asteapta ca scaderea sa se accentueze pe parcursul verii.
Scaderea a fost generata intr-o anumita masura de un declin al preturilor alimentelor. Preturile produsele din peste au cazut cu 6,2%, iar cel al zaharului cu 5,7%. Totusi, chiar si preturile din sectoare in mod traditional stabile, precum cel farmaceutic, au coborat usor.
“Semnalul de alarma a fost tras deja”, spune Lorenzo Amor, presedintele Asociatiei Muncitorilor Autonomi, care reprezinta intreprinderile mici si pe cei care lucreaza pe cont propriu. “Economiile isi pot reveni din recesiune, dar este foarte greu sa-si revina din deflatie. Aceasta ar putea fi o adevarata catastrofa pentru Spania”, a adaugat el.
 
Si Portugalia si Irlanda au probleme
Deflatia nu este insa doar o preocupare a spaniolilor. Luxemburg, Portugalia si Irlanda au raportat, de asemenea, scaderi de preturi. Desi scaderile din sectoarele afectate au fost usoare, iar pe ansamblu preturile au crescut, estimarile arata ca riscurile legate de deflatie se accentueaza.
In Germania, preturile produselor vandute cu ridicata au coborat cu 8% in martie, acesta fiind cel mai accentuat declin din 1987 incoace. In Japonia, preturile din acest sector au scazut cu 2,2%, iar in Statele Unite indicele preturilor de consum a avut un declin de 0,1%.
 
Experimentul Spania
“Nu inseamna neaparat ca deflatia se va extinde pretutindeni, dar trebuie sa fim foarte atenti la ce se intampla in Spania ca sa putem intelege dinamica acestui fenomen”, a declarat Simon Johnson, profesor la Sloan School of Management si fost economist-sef al Fondului Monetar International (FMI).
Tendintele inflationiste au afectat pana si afacerile foarte stabile in esenta. “Este o neincredere atat de mare in politicieni, in Uniunea Europeana si in sistemul bancar”, spune Srturo Virosque, 79 de ani, presedintele camerei de comert din Valencia si proprietarul unei companii locale de logistica.
Dupa ce competitorii sai si-au redus preturile, compania detinuta de Virosque a scazut tarifele percepute pentru depozitare si transport si si-a redus numarul angajatilor de la 250 la 170. “Cel mai rau lucru a fost ca a trebuit sa concediem oamenii tineri”, spune el. Si aceasta pentru ca platile compensatorii care trebuie acordate celor in varsta ar fi transformat procesul de concediere intr-unul prea costisitor.
 

Citește și