Somerii bogati din Germania se razboiesc cu Schroder

Daca acesta este inceputul unei revolte impotriva guvernului cancelarului Gerhard Schroder, ei bine, asa arata o revolta in stil german: oameni bine hraniti, bine imbracati si foarte civilizati, scrie Financial Times.
Toata povestea a inceput cu trei saptamani in urma, cand Andreas Erholdt, un muncitor aflat in somaj, i-a chemat pe cei asemenea lui ca sa tina o adunare saptamanala in Magdeburg, in estul Germaniei, pentru a protesta impotriva ultimelor reforme ale guvernului pe piata muncii.
In acea luni s-au adunat doar 600 de oameni. Saptamana trecuta au fost 6.000 de oameni, iar saptamana aceasta, de doua ori mai multi. Protestul, insotit de marsuri de mai mica amploare prin toata Germania, a fost supranumit “Montagsdemos” (Marsul de luni), facand aluzie la adunarile pro-democratie din 1989 din Leipzig, care au dus pana la urma la inlaturarea regimului care guverna Germania de Est.
De data asta tinta nu este un partid politic ci a patra lege Hartz, cea mai recenta si cea mai dura reforma instaurata pe piata muncii de catre guvern.  Chiar daca miscarea este foarte puternica, privit de aproape, marsul nu pare a fi revolta maselor prevazuta de ziarele nemtesti si de politicienii din opozitie.
“Destul este destul. Daca nu se schimba nimic, va fi un razboi civil”, spune un demonstrant de varsta a doua.
Lutz Kolbl, un inginer IT de 44 ani care nu a lucrat nicarieri in ultimii 8 ani, fotografiaza cele mai interesante bannere cu camera sa digitala. “Va continua. Oamenii nu vor merge acasa. Daca guvernul nu cedeaza, vor avea de castigat extremistii periculosi”. 
In afara de retorica, multimea care se plimba printre frumoasele fatade ale orasului are foarte putin in comun cu cei 100.000 de insetati de libertate de la  Montagsdemos-ul original din Leipzig.
In caldura verii, demonstrantii, oameni in varsta sau adolescenti, arata mai degraba ca niste persoane aflate in vacanta, decat ca niste mase in dezordine care vor scalpul cancelarului. Putine sloganuri sunt strigate, oamenii stau la discutii si cei care  nu marsaliuesc privesc din masini sau de pe terase.
“As vrea sa nu fiu inteles gresit, e bine ca militeaza pentru ceva, dar eu nu sunt somer. Daca ar fi un mars impotriva preturilor petrolului, as fi si eu acolo”, afirma Matthias Kempe, in varsta de 33 de ani.
Unii par cu adevarat ingrijorati. Pana acum, nemtii care isi pierdeau locul de munca primeau 67% din ultimul salariu prin retributii sociale. Dupa un an, retributiile scadeau la 60% din ultimul cec primit.
Din ianuarie, aceste beneficii vor face loc unei plati constante lunare de 331 euro in est, respectiv 345 euro in vest. Aceasta plata va inlocui si ajutorul social, o suma pentru subzistenta alocata celor care nu primesc ajutor de somaj.
Andrea Nebelung, de 44 ani, care nu a avut nici o slujba in ultimii 8 ani, spune ca suma de 1.082 de euro pe care o primeste lunar va scadea cu 200 euro, sau chiar mai mult, intrucat de acum incolo, salariul de 300 de euro al fiicei sale de 19 ani, care locuieste in aceeasi casa, va conta la veniturile familiei.
Politicienii din opozitie care fusesera adeptii reformei cand proiectul a fost prezentat parlamentului, dau vina acum pe guvern, alimentand drama oamenilor de pe stazi.
Expertii spun ca sistemul de asigurare a somerilor devenise deja prea generos. “Cum poate cineva cu un cont de 50.000 de euro la banca sa ceara subventii de la stat?”, se intreaba directorul unei agentii de plasare a fortei de munca din estul Germaniei.
In Magdeburg, optimismul este in cantitati din ce in ce mai scazute. “Sunt realista, nu vor retrage reformele, dar n-ar fi rau sa existe un pic de flexibilitate”, sustine Sandra Gotze, receptionista.
andreea.paun@zf.ro