Spargerea monopolurilor energetice, pe agenda UE

Ministrii europeni ai energiei s-au intalnit ieri la Bruxelles pentru a discuta despre planul controversat al Uniunii Europene de a separa caile de distributie de cele de productie ale companiilor energetice, cu scopul cresterii competitiei pe piata.
Rezultatul discutiilor care nu erau finalizate la inchiderea editiei vor fi prezentate sefilor de state si de guverne ai UE, la summit-ul de primavara – un summit dificil din cauza opiniilor divergente ale statelor membre in aceasta privinta.
Subiectul este delicat, avand in vedere ca o serie de state precum Franta si Germania, unde se afla importante companii energetice precum E.ON si EDF, s-au opus proiectului Comisiei Europene, pe care il considera incompatibil cu libera miscare a capitalului.
“Competitia corecta poate exista numai cu o retea de operare neutra si independenta. Asadar, legatura dintre reteaua de distributie si cea de operare trebuie intrerupta”, sustine comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs.
Comisia Europeana a aprobat in luna septembrie un plan care prevede separarea operatiunilor de productie de cele de distributie din cadrul marilor companii, miscare considerata buna pentru aparitia competitiei pe piata energetica.
Masurile au fost adoptate deoarece exista suspiciunea ca marile companii se folosesc de pozitia dominanta pentru a mentine preturile la un nivel ridicat si a impiedicat intrarea unor noi furnizori in sector.
Franta si Germania, cei mai mari adversari ai acestui plan, impreuna cu Austria, Bulgaria, Grecia, Letonia, Luxemburg si Slovacia au trimis o scrisoare luna trecuta Comisiei Europene in care propunea un compromis. Acesta presupuneau separarea functionala a operatiunilor de distributie de cele de productie si reglementari nationale puternice, dar fara obligativitatea renuntarii la proprietatea asupra celor doua operatiuni. Cele opt tari au argumentat ca “nu exista suficiente mijloace prin care sa se deschida pietele de gaze naturale si energie electrica in Europa”. Executivul Uniunii Europene doreste sa se ajunga la un consens pana in luna iunie, data dupa care alegerile pentru Parlamentul European din 2009 vor domina discutiile liderilor blocului comunitar.
Disputa priveste si Romania, in conditiile in care Guvernul a anuntat in septembrie anul trecut ca intentioneaza sa creeze o companie energetica de stat. Aceasta ar urma sa inglobeze producatori din surse hidro, termo si nucleare si cele trei unitati neprivatizate din domeniul energiei electrice, cu exceptia companiilor de transport care sunt operatori de sistem si trebuie sa aiba o activitate neutra.
Ministrul economiei si finantelor a declarat in mai multe randuri ca acest proiect trebuie vazut ca un proces complementar celui de privatizare. In prima instanta, statul va detine pachetul majoritar al companiei, iar Fondul Proprietatea 20%. Ulterior acesta va fi listat la bursa, iar banii investiti vor fi folositi pentru proiecte de dezvoltare.
Pana in momentul de fata nu s-a hotarat care vor fi companiile incluse in proiect, Guvernul dorind ca acest lucru sa fie cunoscut in urmatoarele doua luni, cand propunerile facute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si Ministerul Economiei vor fi prezentate spre aprobare Guvernului.
Companiile vizate includeau filialele Electrica (Transilvania Sud, Transilvania Nord si Muntenia Nord) si doua complexuri energetice (Turceni si Rovinari). In discutie era si complexul energetic de la Craiova, dar el a fost exclus dupa ce AVAS a anuntat ca o va lista la bursa. In plan au fost incluse si cele doua reactoare de la Cernavoda, dar s-a renuntat intre timp la ele. In ceea ce priveste Hidroelectrica, pe lista se afla hidrocentrala de la Portile de Fier.
Comisarul european pentru energie a reactionat la planurile Romaniei, spunand ca acest proiect se va transforma intr-un “monstru”.
“Nu mai creezi campioni nationali, in conditiile in care vorbim de un context european. Poti sa creezi un monstru, in niciun caz ceva eficient”, a sustinut Piebalgs la putin timp de la anuntul Guvernului de la Bucuresti.
Premierul Tariceanu a raspuns foarte dur declaratiilor comisarului, caruia a promis ca ii va trimite o scrisoare sa se informeze direct de la Guvern asupra planului inainte de a se pronunta in public, calificand declaratiile acestuia drept “lipsite de fundament”.