Spitale de 100 mil. euro în șase luni. Reguli de construcție

Fie că vorbim de medici, oameni de afaceri familiari cu domeniul sau investitori care au sesizat potențialul, numărul celor dispuși să-și încerce forțele în piața spitalelor private crește de la an la an.

Spitalele inaugurate în primele șase luni sunt cel al Sanador (afacere deținută 100% de către Doris Andronescu), Sf. Constantin (spital din Brașov în acționariatul căruia se regăsește omul de afaceri Mihai Miron cu 33%, care a devenit cunoscut după investiții în industria de medicamente), spitalul oftalmologic Europe Eye (cu acționari turci), Delta Hospital (deținut de opt români, dintre care șase medici), Muntenia Hospital (controlat de SIF Muntenia) și spitalul de Pediatrie al MedLife.

Canicula din iulie și august a trimis însă în amorțeală piața serviciilor medicale private, dar încep să apară semnale de revigorare în septembrie cu o nouă inaugurare. MedLife a plusat 10 mil. euro în deschiderea unui spital privat cu 60 de paturi și în achiziția clinicii Eva la Brașov, care potrivit companiei este cea mai mare maternitate din regiune.

Cu salonul la avizat. Zeci de avize sunt necesare pentru funcționarea unui spital, începând cu cel de la Ministerul Sănătății, de la Direcția de sănătate publică sau cum sunt cele de la inspectoratul pentru situații de urgență. Acestea sunt numai câteva exemple, numărul și tipul acestora variind de la caz la caz.

Mai mult chiar, amenajarea spitalului este reglementată prin ordine ale ministrului sănătății care stipulează spre exemplu ce trebuie să conțină fiecare secție medicală, numărul maxim de paturi dintr-un salon, dotările minime sau distanța dintre paturi.

Există chiar și specificații legate de “orientarea ferestrelor salonului ventilat natural” sau cum vor fi așezate paturile. Pentru secțiile de pediatrie cerințele sunt distincte. În total aproape 200 de articole se află în normele de amenajare pe care un spital trebuie să le îndeplinească.

Unele cerințe legale se referă la aerul care intră într-o anumită sală de operație și care trebuie să aibă un anumit grad de filtrare.

De circulația aerului dintr-un spital se leagă apariția infecțiilor intraspitalicești. Spre exemplu, într-o sală în care se efectuează operații ginecologice nu pot fi efectuate operații de ortopedie pentru că gradul de filtrare a aerului este diferit.

Mihaela Calcan, directorul de dezvoltare și comunicare al Arcadia Hospital din Iași, spune că în amenajarea spitalului se ține cont și de aria utilă minimă per pat, de reglementările privind dotarea și amenajarea cabinetelor medicale și a altor spații cu des­tinație medicală cum sunt sălile de mici intervenții, biberoneria, sălile de tratamente, dar și altele.

Arcadia deține în prezent un spital, care se întinde pe șapte niveluri și are o suprafață totală de aproximativ 11.000 de metri pătrați.

În aceeași clădire funcționează spitalul Arcadia Hospital și spitalul de cardiologie intervențională Arcadia Cardio, care au o capacitate totală de peste 80 de rezerve pentru spitalizare.

Claudia Tudor, directorul general al Delta Hospital, spune că și materialele folosite în spitale sunt speciale. “Există anumite cerințe legislative în ceea ce privește materialele utilizate în amenajarea sălilor de operație. Pentru sala unde se efectuează proceduri specifice radiologiei intervenționale, spre exemplu, pereții, podeaua și tavanul trebuie dublați cu foi de plumb. Toate sălile de operație din blocul operator sunt tapetate cu linoleum special”, spune Claudia Tudor, directorul general al Delta Hospital.

Astfel, toate circuitele dintr-un spital trebuie avizate. “Construcția unui spital este un proces complex pentru că sunt foarte multe lucruri care trebuie vizate și respectate, circuite funcționale de pacient, circuite funcționale de medici, personal sanitar mediu, circuitele de aprovzionare, circuite pentru servicii hoteliere”, explică Fady Chreih, directorul executiv al Regina Maria.

Cele mai importante locații pe care compania le operează sunt un spital de obstetrică și ginecologie în Băneasa, Spitalul Euroclinic (achiziționat anul trecut), Spitalul de obstetrică și ginecologie Brașov. Operatorul, controlat de fondul de investiții Advent Internațional, dezvoltă în prezent un spital în București și spune că studiază și alte oportunități în celelalte orașe mari din țară.

Fady Chreih mai spune și că există anumite zone, cum sunt cele centrale sau zona istorică, în care nu se pot construi spitale.

Învață “limbajul” PUG Și PUZ. “Construcția unui spital începe cu aprobările legate de amplansarea terenului în proprietate. Se analizează la primărie PUD-ul (Plan Urbanistic de Detaliu, document care specifică anumite detalii ale construcției ca de exemplu înalțimea maximă sau destinația – n.red.) și PUZ-ul (Plan Urbanistic Zonal, document care conține detaliile urbanistice ale unei zone – n.red.) și se află dacă terenul are permisivitate pentru funcțiunea ce se dorește a i se aloca. Dacă nu există restricții, se poate face o schimbare de funcțiuni a terenului prin studiu de mediu și se poate modifica PUD-ul”, a explicat Chreih. De la avize până la inaugurare, perioada se poate întinde pe ani. De exemplu, în cazul Delta Hospital construcția a durat doi ani.

Companiile spun că nu există restricții în ceea ce privește culorile folosite, iar Claudia Tudor afirmă că “este utilizată de obicei culoarea verde, ce s-a demonstrat ca fiind cea mai liniștitoare, de aici apărând și numele generic dat sălilor de operații, camera verde”.

Vizita într-un spital relevă pe lâgă măsurile de curățenie și faptul că toate colțurile sunt rotunjite pentru a nu se permite adunarea murdăriei. Același lucru se întâmplă și într-o fabrică de medicamente.

Spitale de sute de ani. Dacă în sectorul privat apar din ce în ce mai multe spitale, nicio unitate nouă de stat nu a apărut după Revoluție în București. Infra­structura spitaliceasă a Capitalei este extrem de veche, cu unități construite în anii 1800 sau în secolul trecut.

Cele mai mari investiții în modernizarea și consolidarea acestor clădiri s-au făcut la Spitalul Floreasca, Universitar și Elias, iar în derulare sunt investiții și la Spitalul Bagdasar-Arseni și Colțea, însă nu sunt disponibile informații legate de valoarea cumulată a sumelor investite. Proiecte mai mici de modernizare au mai fost la Spitalul Malaxa, Pantelimon, Colentina, Matei Balș sau Maternitatea Filantropia.

În total în București există peste 40 de spitale, aproximativ jumătate dintre acestea fiind în administrarea Primăriei Capitalei, iar restul la Ministerul Sănătății. Pentru ultima parte a anului este așteaptată finalizarea unor proiecte private noi realizate de Medicover sau Medas, iar în următorii ani această piață va continua să atragă investiții semnificative.