Stabilirea unui plan anticriză decisiv la summit-ul de miercuri este puțin probabilă - analiză Reuters

Perspectivele unei înțelegeri “cuprinzătoare” pe un plan decisiv de rezolvare a crizei datoriilor de stat din zona euro par slabe la summit-ul UE de miercuri divergențele profunde dintre liderii politici europeni urmând probabil să impiedice orice potențial acord, potrivit unei analize Reuters.

Oficialii și diplomații europeni și-au redus așteptările pentru un acord decisiv la summit-ul care va avea loc miercuri la Bruxelles, în pofida asigurărilor venite din direcția Germaniei și Franței în ultimele săptămâni că UE va găsi, până la sfârșitul acestei luni, o soluție completă pentru criza datoriilor de stat care tulbură de doi ani piețele financiare și economiile europene.

Liderii europeni au convenit că sectorul bancar are nevoie de o injecție de capital de circa 110 miliarde euro pentru a rezista unui potențial faliment al Greciei și efectului de contagiune al acestui eveniment, însă celelalte două componente critice ale unui program anticriză credibil și decisiv, respectiv consolidarea și utilizarea Fondului European de Stabilitate Financiară și reducerea datoriilor Greciei către bănci și ceilalți deținători privați de obligațiuni, sunt încă neclare și provoacă divergențe și tensiuni între puterile politice din Europa, infromează Mediafax.

Guvernele europene iau în calcul două metode de consolidare și utilizare a Fondului de Stabilitate. Cea care are cele mai mari șanse să fie adoptată este folosirea mecanismului pentru a oferi garanții investitorilor în obligațiuni de stat din zona euro. Cealaltă opțiune presupune alocarea unei porțiuni a capacității fondului pentru crearea unui vehicol investițional special care ar atrage bani de la fonduri suverane (vizând astfel marile economii emergente, precum China sau Brazilia) și de la alți investitori, folosind sumele astfel obținute pentru a cumpăra obligațiuni. S-ar putea ajunge de asemenea la un consens care să combine cele două posibilități, notează Reuters.

Speranțele și încrederea piețelor financiare atârnă de summit-ul de miercuri, care va începe la ora 15:00 GMT (18 ora României) cu o reuniune a celor 27 de lideri europeni (șefi de stat și de guvern), urmată la ora 17:30 GMT de întâlnirea șefilor de stat din zona euro.

Piețele speră ca întâlnirile la nivel înalt de miercuri să se încheie cu cifre detaliate privind planul de combatere a crizei, însă surse oficiale susțin că șansele unui deznodământ clar și răspicat sunt puțin probabile.

“Cifrele nu sunt încă finalizate. Trebuie să stabilești toți parametrii și să vezi de ce este nevoie și care ar fi factorul de pârghie. Este nevoie de mult lucru tehnic pentru a ajunge la un număr. Liderii vor conveni mâine (miercuri – n.r.) asupra opțiunilor, însă rămâne de văzut dacă se va ajunge la un acord cu toate detaliile. Cred că va fi o provocare, va fi foarte dificil să se clarifice totul”, a arătat un oficial european, care a adăugat că discuțiile dintre liderii UE au continuat în aceste zile pentru a se ajunge la un “consens pre-summit”.

Liderii celor 27 de state membre s-au reunit duminică la Bruxelles la un summit care a avut ca principală temă rezolvarea crizei datoriilor de stat, însă deciziile importante au fost amânate pentru un al doilea summit, convocat miercuri.

Astfel, convenirea unui plan clar ar putea avea loc cel mai devreme pe 7-8 noiembrie, când este programată următoarea reuniune a miniștrilor Finanțelor din UE și zona euro. Atunci ar trebui așteptate detaliile oricărui program pe care și-ar putea da miercuri acordul de principiu liderii europeni.

Piețele financiare vor fi probabil foarte dezamăgite de această derulare a evenimentelor, deoarece liderii UE au susținut de mai multe ori că vor găsi o soluție anticriză decisivă până la sfârșitul acestei luni. Încrederea în politicienii și instituțiile UE este deja destul de scăzută, divergențele politice care împiedică rezolvarea crizei fiind unul dintre principalele motive de îngrijorare ale analiștilor financiari și agențiilor de rating în rapoartele din ultima vreme.

Criza din Grecia a evoluat astfel într-o criză a datoriilor de stat, o criză bancară și o criză economică și politică, amenințând să submineze credibilitatea monedei euro și a UE în ansamblu.

Discuțiile de miercuri, care vor fi precedate de o întâlnire a Eurogroup (miniștrii Finanțelor și șefii băncilor centrale din zona euro), vor fi complicate și de presiunile intense din piețe asupra Italiei și de disputele politice interne din Germania.

Italia nu a reușit să prezinte un plan credibil și decisiv de reformare a sistemelor de pensii, iar “seriozitatea” premierului Silvio Berlusconi în privința eforturilor anticriză este pusă sub semnul întrebării.

Italia, a treia economie din zona euro, are cea mai mare piață a obligațiunilor de stat din uniunea monetară, cu o datorie publică de 1.800 miliarde euro, adică 120% din Produsul Intern Brut. Liderii europeni se tem că eșecul guvernului de la Roma de a pune datoria de stat pe un făgaș sustenabil va declanșa o criză similară cu cea a Greciei, însă la o scară mult mai mare. Astfel, orice acord de urgență încheiat de Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional pentru sprijinirea Italiei ar necesita resurse financiare uriașe, incomparabil mai mari față de banii necesari pentru acordurile Greciei, Irlandei și Portugaliei.

Problema este că nu există suficienți bani pentru salvarea Italiei, notează Reuters.

Totodată, Germania și Franța au poziții divergente în privința implicării Băncii Centrale Europene (BCE) în rezolvarea crizei. Parisul militează pentru o contribuție profundă și directă a BCE, în timp ce Germania se opune vehement acestei variante, deoarece ar încălca tratatele UE, un compromis greu de “vândut” Parlamentului și populației germane.

Cancelarul Angela Merkel reușește cu greu să-și asigure sprijinul parlamentar pentru măsurile de rezolvare a crizei din zona euro, în particular consolidarea resurselor financiare și prerogativelor Fondului European de Stabilitate Financiară. Merkel a declarat că Germania se opune unei prevederi cuprinse în “proiectul de concluzii” al summit-ului UE, potrivit căreia BCE ar trebui să continue să cumpere obligațiunile statelor cu probleme din zona euro, una dintre cele mai importante măsuri de urgență folosite de UE în urma crizei financiare mondiale din 2008-2009 și, mai recent, în contextul crizei datoriilor de stat.

Mulți analiști consideră că BCE este în prezent singura autoritate care dispune de suficiente resurse financiare pentru a convinge piețele că criza nu va scăpa de sub control. Împiedicarea BCE să acționeze s-ar putea dovedi astfel un nou factor negativ pentru reacția piețelor.

Totodată, liderii UE nu reușesc să ajungă la un consens privind “sustenabilizarea” datoriei de stat a Greciei.

Guvernele din zona euro cer creditorilor privați să accepte o “tăiere” de 60% a valorii obligațiunilor de stat grecești pe care le dețin, concesie necesară pentru cel de-al doilea acord de salvare a Greciei de la insolvență. Potrivit prognozelor oficiale, datoria de stat a Greciei va depășit 160% din PIB până la sfârșitul acestui an.

Negociatorii care reprezintă băncile au oferit să renunțe la 40% din banii pe care i-ar avea de încasat de la statul elen și au avertizat că forțarea unor pierderi mai mari ar fi echivalentă cu intrarea Greciei în insolvență, eveniment care ar avea, potrivit instituțiilor financiare, consecințe devastatoare pentru sistemul financiar european.

Surse diplomatice europene afirmă că deznodământul acestei dezbateri este incert, însă unii oficiali anticipează un compromis de ultim moment cu băncile la cota de 50% din datoria Greciei. Această variantă este de altfel sprijinită și de premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care prezidează reuniunile miniștrilor Finanțelor din zona euro.