Statici ca un tren al CFR

Ceea ce ar fi trebuit să fie evenimentul anului în București, deschiderea pe 10 august a stadionului Național Arena, s-a evaporat. Este o tragedie că nu au mai venit Messi și Argentina la București? Nu neapărat. Marea tragedie este imobilitatea de care au dat dovadă Primăria și “stăpânii” fotbalului românesc, care au chemat bucureștenii să vadă un stadion gol cu care am impresia că nu știu ce să facă.

O investiție de 200 de milioane de euro trebuie să dea rezultate: dacă ar fi privată și banii ar fi fost investiți într-un mall, măcar 15-20 de milioane de euro pe an ar fi trebuit să fie încasat. Fiind publică, măcar banii pentru administrare și mentenanță și cel puțin 4-5 spectacole (concerte, meciuri de fotbal etc.) lunar. “Ai noștri” în schimb au preferat să mai lase stadionul gol pentru o lună și să trimită echipa de fotbal pentru un amical cu San Marino, fără nicio miză, importanță sau vizi­bili­tate. Drept urmare, după acel meci am rămas doar cu beția lui Mutu și Tamaș.

Ce soluții erau? E adevărat că nu se mai îngră­mădește nicio mare echipă să joace fotbal cu noi, dar cred că dacă Hagi, Popescu și Petrescu erau sunați și provocați la un amical cu actuala națională, în câteva ore ar fi fost gata de joc.

Credeți că s-ar fi umplut stadionul? Ar fi fost spectacol? Ar fi avut meciul “miză” mai mare decât cel cu San Marino? Ar fi dat “nostalgicii” bani să-l mai vadă pe Hagi trăgând la poartă cu stângul?

Altă soluție? Decât să aduci oamenii pe un stadion gol, puteai chema formații românești, cântăreți, mai tineri, mai bătrâni, de toate felurile, și făcut un program în weekend de la 12 la amiază până târziu în noapte. Ar fi mers amatorii de muzică, cei care “plâng” de câțiva ani că nu există un spațiu adecvat pentru concerte într-un București în care au venit deja ACDC, Madonna sau Shakira?

Era ușor? Nu era, dar mai ușor este să faci doar declarații și băi de mulțime în așteptarea unui meci cu Franța de la care probabil mulți vor pleca dezamăgiți.

Asemănarea cu CFR-ul? Primăria și FRF-ul au fost la fel de statici ca o firmă cu subvenții anuale de peste 1 miliard de lei care nu reacționează când are câteva mii de clienți în Gara de Nord gata să ia trenul către Constanța și alege să-i trimită îngrămădiți în câteva vagoane, în timp ce pe alte rute nu se vinde un bilet. CFR-ul însă, la fel ca FRF-ul, are nașii lui.

Bine măcar că l-au terminat!