Statul a cedat Fondul Proprietatea cu discount de 50%

Statul încheie astfel cea mai mare privatizare din istoria României demarată odată cu înființarea Fondului Pro­prie­tatea în 2005, fără a rezolva până la capăt problema pentru care a fost creat fondul, respectiv des­pă­gubirea justă a foștilor proprietari deposedați de regimul comunist.

În următoarele luni, investitorii pri­vați, printre care se numără fonduri de investiții străine, dar și persoane care au primit acțiunile ca despăgubire pentru proprietățile care le-au fost confiscate de regimul comunist, vor putea con­voca Adunarea Generală a Acțio­na­rilor (AGA) și vor putea schimba actul con­sti­tutiv al fondului, eliminând limi­tările de drept de vot care au permis până acum ca statul să dețină controlul.

“Practic din acest moment, se poate con­voca o AGA care să modifice complet actul constitutiv. Putem ajunge în situația în care fonduri de investiții să dețină mai mult decât statul, poate fi votată vânzarea unor active impor­tan­te”, spune Mircea Ursache, fost preșe­dinte al AVAS și fost președinte al Fondului Proprietatea (în 2009).

El crede că pierderea controlului statului asupra fondului duce la anularea menirii pentru care a fost creat acesta, respectiv despăgubirea foștilor proprietari, și că Guvernul nu avea voie să cedeze controlul până la finalizarea procesului de despăgubire.

Știrea că participația statului la Fondul Proprietatea a scăzut la 24,5% a dat startul pentru preluarea controlului. Încă de ieri s-au transferat pe Bursă, prin 8 tranzacții speciale (DEAL), pachete însumând 170 de milioane de acțiuni (1,2%), pentru 85,3 mil. lei (20,7 mil. euro). Și în piață s-au tranzacționat 79 de milioane de acțiuni (0,55% din capital), pentru 39,5 mil. lei (9,6 mil. euro). Prețul acțiunilor a crescut cu 3,3%, închizând peste pragul de 0,5 lei.

Miza o reprezintă active de peste 4 mld. euro, care includ participații de 20% din Petrom și Hidroelectrica sau 15% din Romgaz, unele dintre cele mai valoroase companii locale.

Această avere pe care statul a cedat-o este evaluată pe Bursă la doar 1,67 miliarde de euro, cât era ieri capitalizarea FP.

“Probabil că este cea mai mare privatizare din România”, spune analistul Dragoș Cabat. El crede că existau și alte modalități de management a procesului de despăgubire, mai avantajoase pentru stat. “Se puteau obține mai mulți bani prin vânzarea directă a activelor (a acțiunilor la companiile din portofoliul FP – n. red.) pe Bursă.”

Cea mai mare problemă este că statul trebuie să cedeze acțiunile la un preț mult mai mic decât valoarea reală, dată de activele fondului, din cauza evoluției negative a prețului titlurilor FP pe Bursă. Nici numirea americanilor de la Franklin Templeton, unul dintre cei mai mari administratori de active la nivel mondial, ca administratori ai Fondului Proprietatea nu a reușit să producă efectul dorit de Guvern, respectiv creșterea prețului acțiunilor și finalizarea cu succes a procesului de despăgubire.

“Este un management al procesului care a fost făcut prost de reprezentanții statului, împreună cu cei care conduc fondul, cei de la Templeton”, spune Dragoș Cabat.

Niciun politician sau partid nu vrea să admită public că procesul de despăgubire a fost un eșec. Ba mai mult, toți cei care au fost la putere în ultimii șase ani au afirmat în repetate rânduri că Fondul Proprietatea a fost un succes.

Cifrele spun însă altceva.

Fondul a primi la înființare, în 2005, active de 14,24 mld. lei (4 mld. euro), echivalentul a 14,24 mld. acțiuni. Statul a cedat până în prezent peste 75% din acțiuni în procesul de despăgubire a foștilor proprietari, care au acoperit despăgubiri de 9,7 mld. lei (circa 2,4 mld. euro). Cei care au primit acțiunile ca despăgubire nu și le-au putut valorifica însă niciodată la valoarea la care le-au primit (1 leu).

Pentru că listarea fondului a fost amânată mulți ani de către politicieni, mulți dintre cei care au primit acțiuni nu au avut altă soluție decât să le vândă pe piața “gri” la prețuri cuprinse între 0,1 lei și 0,6 lei. Circa 52% din acțiunile fondului au fost transferate înainte de listare, conform Depozitarului Central.

Cei care au așteptat listarea, sperând că vor obține un preț mai mare, au pierdut la rândul lor, pentru că prețul de pe Bursă nu a depășit niciodată 0,65 de lei. Ba mai mult, în ultimele luni prețul a scăzut încontinuu.

Începând de la 2 mai, a fost reluat procesul de conversie prin care cei care dețin titluri de despăgubire primesc acțiuni la Fondul Proprietatea. Numai că de această dată, conversiile s-au realizat la prețul mediu de pe Bursă, iar statul a fost nevoit să cedeze mai multe acțiuni pentru a acoperi valoarea despăgubirilor.

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națio­nală de Restituire a Proprietății (ANRP), de la 2 mai Ministerul Finanțelor a cedat 1,87 mld. acțiuni (12,25% din capitalul fondului). Valoarea despăgubirilor acoperite de aces­te acțiuni este însă de circa 1 mld. lei (prețul de conversie a fost în jur de 0,6 lei), deși acțiunile valorează circa 2 mld. lei, dacă se ia în calcul valoarea activelor FP (de 1,2 lei/acțiune la finele lunii aprilie). Statul a pierdut astfel circa 1 mld. lei.

Statul mai are la dispoziție 24,5% din acțiunile FP pentru despăgubiri, care la prețul actual de conversie, de 0,56 lei (calculat ieri de BVB), înseamnă 1,89 mld. lei. Asta în condițiile în care aceleași acțiuni valorează teoretic 4,04 mld. lei (pe baza activelor fondului). Astfel, statul mai poate pierde încă 2,15 mld. lei, dacă continuă să acorde despăgubiri la acest preț al acțiunilor.

Mai mult, statul ar putea fi nevoit să mai găsească 4 miliarde de euro pentru finalizarea procesului de despăgubire, spune Viorel Ștefan, membru al Comisiei de buget și finanțe din cadrul Camerei Deputaților.

Nici cei cărora le-au fost acordate des­păgubirile nu au avut de câștigat. Până la 11 ianuarie 2011 conversiile s-au realizat la prețul de 1 leu/acțiune. Cine avea de recuperat un milion de lei primea un milion de acțiuni FP. Prețul maxim la care ei și-au putut vinde acțiunile, atât înainte de listare, cât și pe Bursă, a fost de circa 0,65 de lei. Astfel, cei care au vândut acțiunile au pierdut peste 35% din valoarea pe care o aveau de recuperat.

Cine a câștigat?

Speculatorii care au cumpărat acțiuni de pe piața gri, până la listare, la prețuri care au ajuns și la 0,1 lei/acțiune au făcut profituri mari după listare vânzându-și acțiunile pe Bursă la 0,6 lei. Câștigă și fondurile de investiții străine, care au cumpărat acțiuni înainte de listare și au continuat să cumpere și de pe Bursă, la prețuri mult sub valoarea reală a activelor.

Fondurile străine ajunseseră să dețină 13,5% din capitalul Fondului Proprietatea încă înainte de listare, iar în cele patru luni care au trecut de la listare au mai cumpărat 10%, ajungând la 16 mai să dețină 23,3% din acțiuni.

Achizițiile lor s-ar putea intensifica în perioada următoare, odată începută lupta pentru controlul fondului.

Spre deosebire de cei care au primit acțiunile ca despăgubire și își vând acțiunile pe Bursă în pierdere, pentru că au nevoie de bani după ani și ani de așteptări, fondurile străine își permit să aștepte câțiva ani de acum încolo pentru ca prețul acțiunilor să crească și să se apropie de valoarea activului net. Dacă asta nu se va întâmpla, marii investitori ar putea ajunge chiar să decidă dizolvarea fondului și vânzarea activelor bucată cu bucată. Odată modificat actul constitutiv, nimic nu-i împiedică să facă asta.

Niciunul dintre foștii și actualii guvernanți care au avut în ultimii șase ani un cuvânt de spus la Fondul Proprietatea nu a putut fi contactat pentru comentarii. Încă de la sfârșitul lunii aprilie, când se prefigura acest moment în care participația statului va scădea sub 33%, Ziarul Financiar a trimis întrebări către oficiali ai statului prin care li se cerea să comenteze situația Fondului Proprietatea, însă nu a primit niciun răspuns.

Ce se schimbă odată cu scăderea participației statului sub 33%

Atât timp cât statul a avut peste 33% din acțiunile FP, Ministerul Finanțelor a avut posibilitatea să voteze cu toate acțiunile din portofoliu, însă în cazul celorlalți acționari s-a aplicat o politică diferită.

Astfel, acționarii care dețin sub 1% din acțiuni au un drept la vot pentru fiecare titlu din portofoliu.

În cazul participațiilor plasate între 1% și 3%, posesorii au un vot la două acțiuni, iar pachetele cuprinse între 3% și 5% asigură un singur vot la trei acțiuni.

Dacă un acționar deține mai mult de 5% din capitalul FP, diferența peste pragul de 5% nu conferă niciun drept de vot.

Întrucât participația statului a scăzut sub 33%, Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, poate să propună schimbarea modalității de vot, după cum anunța la mijlocul lunii ianuarie managerul de fond al FP, Greg Konieczny.