Statul ar mai avea nevoie de 16 mld. euro să satisfacă cererile de retrocedare

Guvernul încearcă iar să găsească o soluție pentru foștii proprietari la 22 de ani de la căderea regimului comunist și pentru prima dată este pusă pe masă ideea limitării retrocedărilor, în condițiile în care o serie de evaluări arată că valoarea totală a despăgubirilor ar fi de 16 miliarde de euro, adică 12,5% din PIB. Efortul ar fi suplimentar celui făcut până acum. Numai prin atribuirea de acțiuni la Fondul Proprietatea statul a cedat până în prezent active de 14 miliarde de lei (3,3 mld. euro) la valoare nominală pentru despăgubiri.

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu s-a întâlnit la sfârșitul săptămânii trecute la Guvern, cu ministrul finanțelor Bogdan Drăgoi și cu ministrul justiției Cătălin Predoiu, pentru a discuta despre proiectul care limitează despăgubirile pentru imobilele naționalizate, înainte ca documentul să fie aprobat de Executiv. Proiectul ar putea fi aprobat în ședința de săptămâna viitoare a Guvernului și transmis Parlamentului pentru dezbatere în procedură de urgență, au declarat surse oficiale.

Într-un proiect de lege care urmează să fie transmis Parlamentului, Guvernul propune limitarea la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foștilor proprietari pentru proprietățile naționalizate și eliminarea posibilității restituirii în natură. Plata se va face eșalonat pe o perioadă între 10 și 12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere și stabilit la maximum 90 de zile.

Ministrul finanțelor Bogdan Drăgoi a declarat că plata integrală exclusiv prin bani pentru proprietățile naționalizate de comuniști, incluzând terenuri și alte bunuri, ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile.

Poziția Ministerului Justiției a fost de a susține restituirea în natură a proprietăților naționalizate și eșalonarea pe o perioadă foarte lungă a despăgubirilor bănești și a respins total propunerea inițială a Finanțelor, care doreau limitarea la 5% din valoare, conform unor surse oficiale. Decizia finală, de plafonare la 15%, va fi politică.

Ministerul Justiției a argumentat că varianta restituirii în natură concomitent cu limitarea la 5% din valoare a despăgubirilor în bani ar fi dus la un evident tratament discriminatoriu și a venit cu soluția ca despăgubirile în bani pentru care se vor obține decizii irevocabile să fie achitate, eșalonat, pe termene lungi, astfel încât să nu greveze bugetul de stat.

Sursele citate au adăugat că, după discuții “la nivel înalt”, a fost aleasă varianta plafonării despăgubirilor la 15% din valoarea imobilelor care trebuie restituite și eliminarea posibilității de restituire în natură, iar toate ministerele implicate au convenit să susțină fără nicio reținere proiectul de lege, cel puțin în faza dezbaterii publice și ulterior dacă nu vor fi aduse modificări înainte de trimiterea spre aprobare în Parlament. Potrivit acelorași surse, miza mare a procesului nu sunt casele naționalizate, care ar fi reprezentat doar o mică parte din sumele de plată, ci despăgubirile pe care statul ar putea fi obligat să le plătească pentru culte și minorități. De altfel, chiar ministrul finanțelor publice Bogdan Drăgoi a declarat joi că din totalul de 70 de miliarde lei estimat, care ar reprezenta echivalentul în bani al proprietăților naționalizate, mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile.

O parte importantă dintre aceste imobile au aparținut Bisericii Catolice Maghiare. Astfel, estimările Ministerului Finanțelor arată că pentru culte și minorități ar fi necesar un efort bugetar pe următorii ani de 39 de miliarde lei, din care 34 de miliarde lei numai pentru Biserica Catolică.

Prin declarațiile de joi, ministrul finanțelor a confirmat, implicit, că au fost discutate mai multe variante.

Întrebat de ce Guvernul nu a ales varianta unor emisiuni de titluri pe 15-30 de ani prin care să acopere sumele necesare despăgubirii foștilor proprietari, Drăgoi a replicat că această opțiune ar fi dus la creșterea datoriei publice totale cu 13% din PIB, ceea ce nu era sustenabil, mai ales că România s-a angajat voluntar să respecte Pactul Fiscal.

“De trei ani încercăm să ne ajustăm și s-au făcut eforturi, s-au luat măsuri dure. Avem o constrângere pentru anul viitor să fim și mai ambițioși, să mergem cu deficitul la 1% din PIB. O creștere a datoriei publice vine în contradicție cu principiile Pactului Fiscal, unde noi putem merge pe un deficit structural mai apropiat de 1% din PIB tocmai pentru că avem o datorie publică mai mică”, a explicat Drăgoi.

În cazul restituirii exclusiv în bani, statul ar urma să plătească foștilor proprietari de terenuri agricole confiscate sub regimul comunist aproximativ 11 miliarde de lei (2,5 miliarde euro) dacă nu se limitează despăgubirile la 15% din valoarea de piață, la 20 de ani după apariția Legii 18 privind fondul funciar. De asemenea, pentru despăgubirea foștilor proprietari care au deținut acțiuni la societăți naționalizate de comuniști, statul ar mai trebui să plătescă peste 7 miliarde de lei. “Ajustarea fiscală, deficitul structural și până la urmă sustenabilitatea acestor plăți, acestea au fost rațiunile pentru limitarea despăgubirilor”, a conchis Drăgoi.

Foștii proprietari au fost despăgubiți până acum prin acțiuni la Fondul Proprietatea, al cărui capital social s-a ridicat la circa 14 miliarde lei, și prin despăgubiri în bani, în limita a 500.000 de lei, din dividendele plătite la stat de către Fondul Proprietatea.

În total este vorba de 202.114 cereri de despăgubiri înregistrate până în prezent, din care autoritățile au dat soluții de restituire în natură pentru doar 23.382 de cazuri.

Circa 122.150 de solicitări, adică mai mult de jumătate dintre cererile de restituire, au fost respinse, redistribuite sau pur și simplu nesoluționate. Restituirea în echivalent s-a aplicat pentru 53.602 cereri de despăgubire. Prin eșalonare, efortul statului se va ridica în primul an la 531 milioane de lei (120 milioane de euro), conform reprezentanților ANRP.

Ministrul justiției Cătălin Predoiu a explicat că proiectul de lege privind limitarea despăgubirilor pentru casele naționalizate este determinat de interesele despăgubiților, de presiunea indirectă a CEDO, a Curții Europene de Justiție și de limitele bugetare indicate de Ministerul Finanțelor.

Predoiu a explicat că acțiunea de urgență este determinată de decizia pilot a CEDO în cauzele Atanasiu și Poenaru împotriva României” și “Solon împotriva României”, termenul acordat statului român pentru reglementarea situației din punct de vedere legislativ fiind 12 iulie 2012.