Statul vinde direct o treime din actiunile distributiilor de gaze

Statul va vinde direct aproximativ 30% din actiunile celor doua distributii de gaze din Romania, Distrigaz Nord si Distrigaz Sud, urmand ca investitorul strategic sa detina pachetul majoritar de actiuni in urma participarii la o majorare de capital, a declarat, ieri, Dan Ioan Popescu, ministrul economiei si comertului.”Nu pot spune care este procentul exact ce va fi vandut catre investitor din cele doua distributii, acesta va fi mentionat in anuntul de privatizare, ce va apare pana la finele acestei saptamani”, a spus Popescu. El a confirmat ca privatizarea celor doua distributii de gaze urmeaza modelul ales pentru cele doua distributii de electricitate in curs de privatizare, Electrica Banat si Dobrogea. Privatizarea Distrigaz Nord si Distrigaz Sud, care acopera 85- 90% din distributia totala de gaze la nivelul tarii, este estimata la cateva sute de milioane de dolari, potrivit oficialilor din ministerul de resort. Distribuitorii privati precum Congaz Constanta, Gazvest Arad sau VitalGaz activeaza la nivel local, in urma unor investitii de zeci de milioane de dolari.Pana acum, preluarea distributiilor de gaze a starnit un interes puternic din partea grupurilor germane Wintershall si Ruhrgas, Gazprom (Rusia), Gaz de France (Franta) sau Enel Gas (Italia). Unele companii si-au format deja echipele cu care vor participa la privatizarea Distrigazurilor: Wintershall mizeaza pe serviciile de consultanta juridica ale casei de avocatura CMS Cameron McKenna Cristina Brinzan, in timp ce firma CA IB asigura serviciile de consultanta pentru compania germana Ruhrgas. Ambele companii sunt active de ani buni pe piata romaneasca, Ruhrgas – in comertul si distributia de gaze (prin Congaz), Wintershall – in comertul si productia de gaze (ce va incepe pana la finele anului).Statul roman, proprietarul a 100% din actiunile Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, a anuntat ca semnarea contractului de privatizare va avea loc pana pe 31 martie 2004.

Negocieri dificile cu Enel
Oferta grupului energetic italian Enel pentru cele doua distributii de electricitate, Electrica Banat si Electrica Dobrogea, intarzie sa apara in contextul in care cele doua partui, statul si investitorul, nu au cazut de acord asupra a 44 – 45 de puncte, potrivit ministerului economiei si comertului.”Dupa prezentarea informatiilor in prima etapa catre Enel, acestia au avut de facut mai multe observatii. Mai sunt 44 a€“45 de puncte in negociere, unele dintre ele cu un grad mare de dificultate”, a precizat Dan Ioan Popescu, care a adaugat ca spera ca privatizarea celor doua distributii sa se incheie cat mai repede.Grupul italian a depus singura oferta preliminara si neangajanta pentru preluarea celor doua distributii de energie, in conditiile in care celelalte companii aflate pe lista scurta – EVN AG (Austria), Public Power Corporation (Grecia), BKW (Elvetia) s-au retras din cursa. Daca negocierile cu Enel vor avea succes, italienii vor cumpara 24,6% din capitalul social al fiecareia dintre filiale si va efectua o majorare de capital, reprezentand 35% din valoarea capitalului.”Enel isi pune probleme legate de eficientizarea activitatii dupa eventuale preluare a celor doua societati. Printre solicitarile Enel se numara exceptarea de la plata unor taxe pe o anumita perioada de timp si modalitatea de aplicare a unelor directive europene, tot pentru o anumita perioada de timp”, a mai spus ministrul de resort.Acesta anunta, saptamana trecuta, ca a invitat conducerea Enel sa vina in Romania pentru a se ajunge, in cateva zile, la o concluzie finala privind privatizarea celor doua societati.Enel a solicitat de asemenea o incredintare directa a filialei Electrica Muntenia Sud, supranumita “perla coroanei” Electrica, cerere respinsa insa de ministerul de resort.Potrivit lui Popescu, privatizarea in sistemul energetic romanesc se va derula concomitent in distributia de electricitate si in zona generarii de energie electrica, unde deja ministerul are in negociere trei proiecte majore.”Este vorba de o investitie de 600 mil. $ la Rovinari, unde sunt in discutie proiecte greenfield (n.r. a€“ constructie de la zero) privind doua grupuri cu o putere instalata de 330 MW.Apoi mai este in discutie o investitie de 400 mil. $ la Turceni, concomitent cu o instalatie de desulfurare. Avem negocieri cu grupuri privind investitii in capacitati de cogenerare de la Iernut, ce vizeaza producerea de energie electrica pe baza de gaze naturale”, a precizat Popescu.

AOAR: Preturile la energie trebuie sa ramana stabile
Romania trebuie sa convinga Uniunea Europeana ca sectorul energetic romanesc are nevoie de acorduri care sa permita investitorilor recuperarea sumelor investite prin practicarea unor preturi competitive si stabile, potrivit lui Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).”Sintem ingijorati de riscul de diminuare a cresterii PIB in lipsa unei politici clare si a unei strategii in domeniul energetic”, a spus Pogonaru. Potrivit acestuia, Romania trebuie sa beneficieze de acelasi tratament ca si Bulgaria pentru a-si restructura sistemul energetic. “Investitorii vin cand este asigurata o stabilitate a pretului pe termen lung. Aceasta stabilitate poate fi asigurata prin garantia statului sau prin contracte pe termen lung de tip PPA (Power Purchase Agreement), prin care investitorului i se garanteaza ca-i va fi cumparata energia la un anumit pret”, explica Pogonaru.Tot pentru atragerea investitorilor straini, AOAR solicita infiintarea unui fond de economisire a energiei. El a precizat ca exista un singur fond de economisire a energiei, cu o suma disponibila de 8 milioane dolari, derulat de Banca Mondiala.
adrian.mirsanu@zf.ro