Steven Spielberg pune reflectoarele pe Budapesta

Ungaria va gazdui, in curand, cel mai important proiect din domeniul productiei cinematografice.

Studiourile Korda Film Studios, asa cum se numeste noul proiect in valoare de 150 de milioane de euro (176 mil. dolari) reprezinta o idee care apartine lui Sandor Demjan, unul dintre cei mai bogati oameni din Ungaria.

Proiectul include constructia unor apartamente de lux, a unui cazinou care sa atraga turistii, a unui teatru si a unui muzeu de arta. Toate acestea il vor costa pe Demjan in jur de 1 miliard de euro. Insa scopul este nobil. Noul orasel se va numi Millennium City si va repre-zenta cel mai mare complex construit vreodata pe Dunare, relateaza Bloomberg.

Laszlo Krisan, directorul proiectului Korda Film Studios, spune ca industria cinematografica va aduce Ungariei in jur de 160 de milioane de euro in urmatorii trei ani. Suma respectiva reprezinta, de altfel, 5% din totalul investitiilor straine directe din 2004.

Veniturile obtinute din productiile cinematografice din Europa de Est vor atinge 250 de milioane de euro in 2006. Ele au fost impulsionate de intrarea Ungariei si Cehiei in Uniunea Europeana, in 2004, ceea ce a inlaturat barierele comerciale si sociale specifice acestor tari.

Conditiile dezvoltarii unui astfel de proiect sunt, astfel, mai mult decat favorabile. Departamentul de Comert din Statele Unite estimeaza ca veniturile obtinute de Hollywood din productiile cinematografice realizate in afara granitelor

s-au situat la peste 10,3 de miliarde de dolari in 2001, acestea fiind si ultimele statistici in privinta industriei cinematografice realizate de Departament.

“Filmam in Europa de Est deoarece costurile muncii sunt mici si exista foarte multe locatii minunate”, a declarat Wyck Godfrey, producator de film, care turneaza, in aceasta perioada, in Ungaria, povestea pentru copii Eragon, dupa un roman de Christopher Paolini, pentru 20th Century Fox, divizie a News Corp. Godfrey a filmat, de asemenea, “Behind Enemy Lines”, in Slovacia, si “Alien Versus Predator”, in Praga.

Praga a intrecut orice alt oras din Europa de Est in competitia pentru a atrage cat mai multe fonduri in domeniul cinematografic, in 1996, cand a constituit locatia de filmare a filmului “Mission impossible”, ce il avea in distributie pe Tom Cruise. In 2005, capitala Cehiei este locatia in care se va filma “Oliver Twist”, al lui Roman Polanski, dar va gazdui, de asemenea, noul film din seria James Bond, avandu-l drept protagonist pe Daniel Craig.

Bulgaria, Ungaria si Romania au intrat in competitie pentru a depasi performantele capitalei Cehiei din domeniul productiei cinematografice. Ele propun, astfel, numeroase subventii, relaxari fiscale, precum si un cost al muncii pornind de la 20 de dolari pe zi, pentru un tamplar, spre exemplu, comparativ cu cei 200 de dolari pe zi pe care ii cere un practicant al meseriei respective din Marea Britanie. In 2004, Ungaria a inceput reducerea cu 20% a taxelor fiscale specifice productiei cinematografice, cea mai generoasa subventie oferita in intreaga Europa. Demjan beneficiaza, de asemenea, de o scutire a 50% din taxele specifice construirii infrastructurii la Korda.

Asadar, marile nume de la Hollywood au cautat sa profite de aceste avantaje. In luna iulie a acestui an, Steven Spielberg, cofondatorul DreamWorks si regizorul unor filme celebre, precum “Jaws”, E.T.” sau “Raiders of the Lost Ark”, a inceput filmarile la cel mai recent film, “Munich”, in Budapesta. Laszlo Krisan apreciaza ca “filmul l-ar fi costat pe Spielberg cu cel putin 20% mai mult daca ar fost filmat in oricare alta locatie”. Cu toate acestea, nu toata lumea apreciaza ideea lui Demjan de a con-strui un al doilea Hollywood pe Dunare. “Este destul de riscant chiar si sa construiesti numai un studio de productie. Combinarea lui cu un cazinou si un complex de apartamente de lux nu are nici un sens”, spune Robert Halmi, presedintele Hallmark Entertainment.

Dupa ce Parlamentul ungar a aprobat, in 2004, scutirea de 20% a taxelor fiscale specifice productiei de film, si Halmi si Spielberg au profitat de acest program. Aceste relaxari fiscale i-au permis si lui Demjan sa planuiasca constructia studiourilor Korda. Partenerul sau, Andrew Vajna, cofondatorul studiourilor de productie Carolco Pictures, sub egida carora a fost filmat “Rambo”, i-a venit in ajutor, procurandu-i unele relatii la Hollywood. “Ma gandesc cu nostalgie la Ungaria si vreau sa ii ofer si eu ceva inapoi. Rolul meu in dezvoltarea acestui proiect este acela de recruta managerii cei mai priceputi si a atrage cele mai importante fonduri internationale”, a declarat Vajna, care locuieste astazi in Beverley Hills, California. El detine jumatate din studiourile Korda si a contribuit material la construirea acestora, chiar daca nu vrea sa recunoasca exact contributia sa la acest proiect.

Praga se simte deja amenintata de capitala Ungariei. In februarie, spre exemplu, unii reprezentanti ungari s-au intalnit, la Los Angeles, cu Martha De Laurentiis, sotia unui veteran al industriei, Dino De Laurentiis, care a produs peste 150 de filme si a primit premiul Irving G. Thalberg Memorial Award, in anul 2000.

Cuplul a produs filmul “Young Hannibal”, un film inspirat din romanul lui Thomas Harris, “Tacerea Mieilor”. De Laurentiis avea de ales intre Cehia, Ungaria, Italia, Lituania si Romania in ceea ce priveste locatia filmarilor. “Italia si Republica Ceha erau costisitoare; Lituania nu ne oferea destule facilitati; in schimb, cand am auzit ca statul ungar ne da inapoi 20% din investitia noastra, nu a mai incaput nici o indoiala”, spune Martha De Laurentiis.

“Young Hanibal” ar fi costat in jur de 15 milioane de dolari, ceea ce insemna ca ar fi obtinut inapoi 3 milioane de dolari de la statul ungar. Acest lucru i-a ajutat pe cei doi sa obtina o oferta mult mai buna in Praga, care, in opinia Marthei, detine facilitati superioare si tehnicieni mult mai buni decat Budapesta.

Lucrurile se vor schimba insa in momentul in care proiectul Korda Film Studios va fi finalizat, iar Ungaria va putea oferi producatorilor precum Martha De Laurentiis numeroase facilitati si o echipa de filmare profesionista. Aceasta constituie o problema serioasa pentru reprezentantii industriei cinematografice din Australia, Canada, Franta, Germania, Irlanda, Africa de Sud, Marea Britanie si alte tari. Acestea din urma si-au cedat, in ultima perioada, o mare parte din diviziile de productie cinematografica, si vor trebui, in conditiile unei concurente acerbe, sa renunte la multe alte dintre unitatile lor de productie.

Cel putin 19 state americane ofera o anumita forma de relaxare fiscala sau subventii specifice industriei cinematografice. In 2002, Louisiana a atras fonduri in valoare de 20 de milioane de dolari pentru productia de film, deoarece a facut una dintre cele mai profitabile oferte producatorilor: statul inapoia 20% din costurile de productie ale filmului, in conditiile in care acesta din urma era produs, in intregime, in interiorul granitelor statului Louisiana. Statul a atras, astfel, 340 de milioane de dolari, in 2004. Veniturile din domeniul productiei cinematografice se puteau apropia chiar de 450 de milioane de dolari, in 2005, in cazul in care Louisiana nu ar fi avut de suferit de pe urma uraganului Katrina.

In ianuarie 2005, New York City a crescut la 15% procentajul taxelor inapoiate producatorilor de film, pentru a incuraja industria cinematografica. Inaintea initiativei respective, chiar daca scenariul cerea New York-ul drept locatie de filmare, dupa o saptamana producatorii isi alegeau alt studio de productie, mai putin costisitor.

Astfel, in primele noua luni de la initierea acestei relaxari fiscale, veniturile obtinute de oras din productiile cinematografice au sporit cu 500 de milioane de dolari. Industria cinematografica produce, pentru New York, in jur de 5 milioane de dolari si creeaza aproximativ 100 de noi locuri de munca anual.

In schimb, California, cu celebrul sau Oscar, emblema Hollywood si Sunset Boulevard, ar putea reprezenta, din pacate, cel mai mare pierzator al productiei de film din Statele Unite. Numarul de zile de filmare pe teritoriul acestui stat a scazut de la 13.980, in 1996, la numai 8.707, in 2004, conform calculelor specialistilor din cadrul grupului nonprofit Entertainment Industry Development, din Los Angeles.

Aceste statistici sunt ingrijoratoare pentru oficialii statului California, avand in vedere ca 246.000 de locuitori ai acestui stat lucreaza in domeniul productiei cinematografice. Aceasta industrie contribuie, de altfel, cu 17,2 milioane de dolari la veniturile californienilor.

Visul europenilor in privinta industriei cinematografice s-ar putea spulbera in 2007, cand reprezentantii UE, care au permis, in 1998, guvernelor sa ofere un astfel de sprijin fiscal producatorilor de film, se vor intalni sa discute legislatia care a transformat Europa de Est, in special, intr-o locatie atat de atractiva pentru producatorii de film. Demjan si Vajna nu sunt insa deloc ingrijorati in aceasta privinta, considerand ca filmele europene trebuie protejate de importurile americane.

alina.vasilca@zf.ro