Știri pe scurt din business internațional

JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană după active, este aproape de o înțelegere de 11 miliarde de dolari cu autoritățile din SUA pentru stingerea mai multor investigații legate de practicile instituției pe piața obligațiunilor ipotecare, a afirmat pentru Bloomberg o sursă apropiată situației. Suma uriașă include despăgubiri de 4 miliarde de dolari către consumatorii păgubiți, potrivit sursei citate. Valoarea acordului nu este finală. La negocieri participă Departamentul Justiției, Departamentul pentru Locuințe și Dezvoltare Urbană și biroul procurorului general al statutui New York, Eric Schneiderman. Schneiderman este copreședinte al unui grup de lucru format din autorități federale și locale, responsabil de anchetarea conduitei băncilor pe piața creditelor ipotecare în perioada premergătoare crizei financiare. O altă sursă apropiată situației a precizat că JPMorgan și autoritățile sunt aproape de un acord, cu valoarea sancțiunilor și despăgubirilor plasată în jurul a 11 miliarde de dolari, însă discuțiile sunt „fluide“ și suma se schimbă frecvent.

Președintele polonez Bronislaw Komorowski (foto) l-a invitat pe omologul american Barack Obama să participe la aniversarea a 25 de ani de la primele alegeri parlamentare libere din Polonia de după căderea comunismului, în 1989, scrie The Warsaw Business Journal. Invitația a fost făcută la o cină găzduită de Obama pentru participanții la reuniunea de la New York a Adunării Generale a ONU. „Discutăm, încercăm să-l convingem pe Obama, vom vedea ce se întâmplă. Contăm pe participarea activă a Statelor Unite la această aniversare, care este o sărbătoare a libertății”, a spus Komorowski. Președintele împreună cu ministrul de externe Radoslaw Sikorski vor încerca să câștige sprijin pentru ca Polonia să primească statutul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2018-2019. Consiliul este format din cinci membri permanenți și zece nepermanenți, aleși pentru doi ani. Ultima dată când Polonia a fost prezentă în Consiliu a fost perioada 1996-1997. Europa de Est are un singur loc în această structură, iar în prezent acesta este ocupat de Azerbaidjan, al cărui mandat expiră în 2013.

Statele Unite și Uniunea Europeană (UE) nu au o strategie și nici influență asupra țărilor în care a avut loc „primăvara arabă“, în pofida miliardelor de dolari acordate ca ajutor economic începând din 2011, deplânge miercuri un centru american de studii într-un raport, scrie AFP. „Statele Unite și Europa este necesar să își demonstreze în continuare voința politică și să dezvolte strategii durabile pentru a ajuta Egiptul, Tunisia, Libia și Yemenul în tranzițiile lor spre democrație“, scriu două cercetătoare americane și o expertă britanică într-un raport extrem de dur întocmit de Centrul Rafik Hariri pentru Orientul Mijlociu din cadrul Atlantic Council, cu sediul la Washington. „Unii, atât la Washington, cât și Bruxelles, se întreabă inclusiv dacă Statele Unite și UE au prea multe de oferit acestor țări aflate în tranziție, în comparație cu țări din Golf, care le oferă mulți bani“, își exprimă analistele îngrijorarea. În opinia analiștilor Danya Greenfield, Amy Hawthorne și Rosa Balfour, care urmează să își prezinte lucrarea într-un colocviu la Washington, „implicarea Statelor Unite și Europei este marcată mai degrabă de oboseală și frustrare decât de energie și speranță“ față de procesele politice dificile din Egipt, Tunisia, Libia și Yemen. Potrivit lui Hawthorne, un fost cadru la Departamentul de Stat, susținerea „primăverii arabe“ nu mai este o „prioritate“ pentru Statele Unite, mai ales după discursul considerat „major“ pe care președintele Barack Obama l-a susținut în mai 2011, în care s-a angajat să utilizeze „toate mijloacele diplomatice, economice și strategice“ cu scopul de a sprijini democratizarea.

Iranul este deschis pentru întâlniri la cel mai înalt nivel cu Statele Unite, a declarat ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif, citat joi de agenția oficială Irna, scrie AFP. „O întâlnire nu este un obiectiv în sine și nici exclusă. Aceasta ar putea fi un bun început, (…) Președintele Rohani nu are vreo problemă“ în a se întâlni cu omologul său american Barack Obama, a declarat Zarif. „Președintele Rohani tot timpul a spus că, în cadrul intereselor naționale, este pregătit să facă ceea ce trebuie“, a adăugat el, în timp ce Statele Unite și Iranul nu mai întrețin relații diplomatice încă din anul 1980. El a precizat că „Guvernul american a exprimat, cu o zi înainte de începerea Adunării Generale a Națiunilor Unite, dorința pentru desfășurarea unei astfel de întâlniri“, însă cele două părți nu „au avut suficient timp pentru a o organiza“. „Întâlnirea nu este la fel de importantă precum conținutul său, pentru că noi nu ne aflăm aici pentru spectacol, ci, mai degrabă, pentru a apăra interesele națiunii noastre“, a adăugat Zarif.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.09.2013