Știri pe scurt din business internațional

Parlamentarii bulgari vor dezbate astăzi introducerea unei taxe pe veniturile de orice tip ale producătorilor de energie electrică, scrie agenția Novinite. Taxa este discutată după ce politicienii au aprobat impozitarea cu 20% a veniturilor fermelor eoliene și parcurilor fotovoltaice. La dezbateri vor fi prezenți reprezentanții marilor producători de energie deținuți de stat National Electric Company și Bulgarian Energy Holding. Noua taxă va varia în funcție de povara financiară pe care fiecare companie o aduce societății și sistemului energetic, a afirmat Iavor Kuiumgiev, parlamentar al Partidului Socialist Bulgar. Cu cât povara este mai mare, cu atât și impozitul va fi mai mare. „Fostul guvern GERB a creat condițiile pentru apariția atâtor ferme eoliene și parcuri de panouri solare. Este dificil să rezolvi în șase luni o problemă care persistă de patru ani”, a spus Kuiumgiev. Bogdan Cojocaru

Ministerul de Finanțe din Polonia intenționează să modifice anul viitor statutul Băncii Naționale astfel încât o treime din membrii Consiliului de Politică Monetară să fie numiți o dată la doi ani, așa cum este cazul parlamentarilor și al președintelui, scrie The Warsaw Business Journal. Președintele băncii, Marek Belka, a declarat că sprijină ideea. Intenția ministerului a fost făcută publică de ministrul adjunct al finanțelor Wojciech Kowalczyk. Bogdan Cojocaru

Europa este pregătită să devină următoarea superputere economică în deceniul 2020-2030, devansând state precum SUA, estimează directorul firmei de consultanță Europe Economics, Andrew Lillico, citat de CNBC, care notează însă șomajul record și creșterea slabă a PIB din uniunea monetară europeană. „Așa cum anii ’80 au fost deceniul Japoniei, anii ’90 deceniul SUA, iar următorii zece ani ai Chinei, perioada 2020-2030 ar putea fi deceniul european. Cred că fundamentele zonei euro luată pe ansamblu sunt mai puternice decât cele ale SUA și Marii Britanii. (…) Zona euro a fost într-o poziție mai bună să reziste evenimentelor din ultimii ani, fără să tipărească bani la scara întâlnită în alte state“, a afirmat Lillico. După criza financiară declanșată în 2008, țările din toată lumea încearcă să-și restructureze și să-și reechilibreze economiile. Îndatorarea ridicată a statelor și băncilor a împins zona euro în 2011 într-o recesiune prelungită. Statele Unite au înregistrat în această perioadă o creștere economică modestă, economia fiind însă susținută de lichiditățile masive introduse de Rezerva Federală în sistemul financiar. Banca Centrală Europeană a respins metoda folosită în Statele Unite, achiziții de obligațiuni în prezent de 85 de miliarde de dolari pe lună, dar a redus puternic dobânzile și a asigurat fonduri uriașe băncilor prin operațiuni de refinanțare. Marius Oncu

Infrastructura la nivel global are nevoie de investiții masive, de 57.000 de miliarde de dolari până în 2030, pentru a susține așteptările privind creșterea economică, potrivit firmei de consultanță McKinsey & Co., citată de CNBC. „Trebuie de fapt să înlocuim toată infrastructura de pe fața planetei. Este o sumă imensă”, a declarat Robert Palter, unul dintre șefii diviziei de infrastructură globală a McKinsey, în timpul unui forum la New York. Cele mai mari investiții sunt necesare pentru a finanța construirea de drumuri, proiectele în sectorul energetic și infrastructura de alimentare cu apă și canalizare. În același timp, Palter a avertizat că parteneriatele public-privat nu reprezintă o soluție universală pentru acoperirea lipsei de fonduri. Investitori precum banca americană Morgan Stanley și fondul BlackRock se pregătesc să profite, notează CNBC. Marius Oncu

Numărul angajaților din sectorul public din Grecia a scăzut cu 25% de la intrarea țării în criza datoriilor, de la 913.000 la sfârșitul anului 2009 la 681.392 la finele lunii noiembrie, potrivit unor surse guvernamentale elene, citate de GreekReporter. Cheltuelile anuale cu salariile au coborât cu o treime în această perioadă. Costurile de împrumut ale Greciei au crescut puternic în contextul crizei financiare globale, din cauza îndatorării ridicate a statului și a încercărilor de a ascunde nivelul real al deficitului bugetar. Guvernul a pierdut accesul la finanțare de pe piața internațională și a încheiat, începând de la mijlocul anului 2010, două programe de împrumuturi cu statele zonei euro și FMI, în total de 240 de miliarde de euro, pentru a evita colapsul financiar. Înainte de criză, Grecia avea un sector public supradimensionat, considerat unul dintre principalii vinovați ai intrării țării în criză. Creditorii internaționali ai Greciei au impus măsuri dure de austeritate în schimbul împrumuturilor, inclusiv concedieri masive. Marius Oncu

Producția de petrol a Rusiei va crește în acest an la 520 de milioane de tone, un nou record post-sovietic, a declarat ministrul energiei, Alexander Novak, citat de agenția RIA Novosti. Rusia este cel mai mare producător de petrol din lume, urmată de Arabia Saudită. “Ne așteptăm ca producția să se situeze la 520 de milioane de tone, chiar dacă am stabilit inițial un obiectiv de 505-510 milioane de tone”, a declarat ministrul în timpul unei vizite în Statele Unite. Creșterea a fost determinată de prețurile ridicate la petrol pe piața internațională, notează RIA Novosti. Rusia a produs anul trecut 518 milioane de tone de petrol, după 511,4 milioane de tone în 2011. Marius Oncu

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.12.2013