Știri pe scurt din business internațional

Toți cetățenii Norvegiei au devenit teoretic milionari în moneda națională după ce valoarea activelor celui mai mare fond suveran de investiții, alimentat cu bani din vânzarea petrolului, a crescut ca urmare a exploziei prețurilor țițeiului și gazelor naturale, scrie agenția Thomson Reuters. Valoarea activelor fondului național a crescut la peste 5.110 miliarde de coroane norvegiene  (600 de miliarde de euro) încă din prima săptămână a anului 2014, în timp ce Norvegia are o populație de 5.096.300, conform celui mai recent recensământ. Aceasta este pentru prima oară când valoarea fondului a ajuns la peste un milion de coroane (119.000 euro) pentru fiecare cetățean, spune Thomas Sevang, purtătorul de cuvânt al băncii centrale norvegiene. Fondul a ajutat statul să evite eventualele crize ce puteau apărea în urma modificărilor imprevizibile ale prețurilor petrolului și gazelor. Norvegia este al șaptelea exportator de petrol din lume. Totuși, norvegienii nu pot accesa sau cheltui banii fondului suveran. Deși scopul fondului de stat este să asigure bunăstarea generațiilor viitoare, guvernul norvegian utilizează o parte din bani, dar nu mai mult de 4% din active, pentru a-și finanța bugetul. Sumele trase la buget asigură plata subvențiilor și a ajutoarelor sociale, care încurajează oamenii să nu lucreze. Activele fondului reprezintă 183% din PIB-ul Norvegiei și ar putea ajunge la 220% până în 2030.

Ucraina a oprit achizițiile de gaze din Europa, iar unicul furnizor va fi Rusia, care oferă cele mai mici prețuri, a declarat ieri ministrul ucrainean al energiei Eduard Stavitski, citat de RIA Novosti. „Gazele din Rusia sunt în prezent opțiunea cea mai profitabilă“, a spus Stavitski. Ucraina a cumpărat în ultimii doi ani gaze din Polonia și Ungaria și era pe cale să încheie un alt acord cu Slovacia, în încercarea reducerii dependenței de livrările Rusiei, pe fondul tensiunilor generate de politica anterioară a Ucrainei de apropiere economică de Europa. Autoritățile de la Kiev ar fi trebuit să semneze un acord de asociere cu Uniunea Europeană, în noiembrie, dar președintele Viktor Ianukovici a renunțat la acord în ultimul moment. În schimb, Ianukovici a încheiat în decembrie un acord cu Rusia prin care Ucraina a obținut un împrumut de 15 miliarde de dolari și un discount la prețul gazelor. Astfel, Rusia a acceptat să reducă de la 1 ianuarie prețul gazelor livrate statului ucrainean de la 400 de dolari pentru o mie de metri cubi la 268 de dolari. Noul nivel al prețului va fi confirmat trimestrial, potrivit acordului, care dă posibilitatea Rusiei să împiedice  apropierea Ucrainei de UE.

China va investi în acest an peste 100 de miliarde de dolari pentru construirea a peste 6.600 de kilometri de cale ferată, potrivit agenției chineze de presă Xinhua, preluată de New York Times. În mare parte, investițiile de 630 de milioane de yuani (104,11 miliarde de dolari) vor fi destinate regiunilor mai puțin dezvoltate din centrul și vestul țării, a declarat șeful companiei de cale ferată Sheng Guangxu. Compania a dat în folosință 5.586 de kilometri de cale ferată începând din martie anul trecut, când a fost formată ca urmare a desființării ministerului căilor ferate. Ministerul a fost marcat de mai multe scandaluri de corupție, iar în luna iulie fostul șef al instituției Liu Zhijun a fost condamnat pentru luare de mită și abuz de putere. China avea la sfârșitul anului trecut o rețea operațională de peste 100.000 de kilometri de cale ferată, din care 10% pentru trenuri de mare viteză.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.01.2014