Știri pe scurt din Europa de Est

Cea mai mare companie producătoare de țigări din Bulgaria, Bulgartabac, estimează că va majora anul viitor cu 35% exporturile către vestul Europei, scrie Novinite. “Compania intenționează să crească cu 31% volumul exportat către Europa Centrală și zona balcanică”, au afirmat Ventsislav Cholakov și Angel Dimitrov, directorii executivi ai Bulgartabac, la întâlnirea Inter-Tabak din orașul german Dortmund. Cei doi au menționat că Bulgartabac va continua politica introdusă anul acesta privind majorarea exporturilor către piețele tradiționale ale companiei și se va axa pe promovarea noilor produse. În prezent, produsele companiei sunt vândute pe trei continente și în peste 25 de țări, iar în ultimele nouă luni volumul vânzărilor a crescut cu 10%, iar veniturile cu 30%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Ioana Niță

Bulgaria va găzdui în decembrie întâlnirea miniștrilor de finanțe ai celor zece state membre UE din afara zonei euro, unde se va discuta despre planul de înființare a unei uniuni bancare în UE, scrie Novinite. Anunțul a fost făcut sâmbătă la postul public de radio din Bulgaria de către ministrul de finanțe Simeon Djankov. “Bulgaria sprijină ideea înființării unei entități de supraveghere a băncilor din UE, acesta fiind un pas necesar pentru dezvoltarea pieței financiare a UE, însă încă mai trebuie puse la punct detaliile”, a spus Djankov. El a menționat că introducerea unei autorități care să monitorizeze sistemul bancar nu va fi o problemă pentru băncile bulgare. Ioana Niță

Investițiile străine directe din Bulgaria au crescut în primele șapte luni cu 124% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 846,2 milioane euro, echivalentul a 2,1% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării, potrivit datelor băncii centrale, citate de Novinite. În intervalul ianuarie-iulie 2011, investițiile străine directe au totalizat 376,5 milioane euro, echivalentul a 1% din PIB. Cele mai mari investiții au fost făcute de Olanda (498,9 milioane euro), Elveția (104,9 milioane euro) și Rusia (85,7 milioane euro). Ioana Niță

Gazoductul Trans-Anatolian (TANAP), care va livra gaze naturale din Azerbaidjan către Europa, va străbate atât Bulgaria, cât și Grecia, potrivit președintelui Asociației pentru Noi Tehnologii Energetice din Turcia, Muhsin Ozturk, citat de Novinite. “Proiectul TANAP nu este important numai pentru Turcia, ci și pentru vecinii ei”, a afirmat Ozturk. El a adăugat că proiectul va consolida relațiile dintre Turcia și celelalte țări din regiune și va îmbunătăți poziția acesteia ca terminal energetic. Începând cu 2018, conducta de gaze va transporta aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze naturale din câmpul gazeifer Shah Deniz și din alte regiuni din Azerbaidjan către Europa. Capacitatea anuală a gazoductului va crește la 23 miliarde metri cubi de gaze naturale până în 2023 și la 31 miliarde metri cubi până în 2026. Aproximativ un sfert din volumul de gaze naturale transportat de TANAP va rămâne în Turcia, iar restul va ajunge în Italia străbătând Grecia, și în Austria, prin Bulgaria și România. Ioana Niță

Bulgaria este dispusă să asfalteze o porțiune de un kilometru și jumătate de drum pe teritoriul Greciei, afectată de lipsa fondurilor, astfel încât șoseaua Ruse-Mazaka, care va fi cea mai scurtă legătură între București și litoralul Mării Egee, să devină complet operațională. Declarația a fost făcută de premierul bulgar Boiko Borisov în timpul unei vizite în orașul Karzali, din sudul Bulgariei, relatează Novinite. El a arătat că astfel va fi accelerată deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei între Bulgaria și Grecia. Borisov urmează să facă propunerea omologului său elen Antonis Samaras. Anca Dumitrescu

Bulgaria, Bulgartabac, miniștri de finanțe, Gazoduct, Trans-Anatolian

Franța și Japonia întorc spatele energiei nucleare, în timp ce Europa de Est de-abia prinde gustul Radu Bostan FranȚa și Japonia, țări care sunt printre cei mai mari producători și consumatori de energie nucleară din lume, își vor reduce treptat dependența de această tehnologie și vor încuraja dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă. Însă în Europa de Est, dependentă în mare parte de combustibilii vânduți de Rusia, Polonia face primii pași spre energia atomică, iar România încearcă de mai mulți ani să extindă capacitatea centralei de la Cernavodă. Japonia va renunța în totalitate la energia nucleară până în anul 2040, iar în același timp va tripla până la 30% ponderea surselor regenerabile în consumul de energie, a anunțat premierul nipon Yoshihiko Noda, citat de Thomson Reuters. În urma dezastrului de la centrala Fukushima din martie 2011, majoritatea celor 50 de reactoare nucleare ale Japoniei sunt oprite pentru verificări de siguranță. Guvernul ar vrea să redeschidă aceste unități dacă noua autoritate de reglementare în materie o permite, dar se confruntă cu opoziția publică în creștere. Renunțarea la energia atomică înseamnă că dependența Japoniei de petrol, gaze naturale și cărbuni se va mări. În prezent, țara este pe primul loc în lume la importurile de gaze naturale lichefiate, pe locul trei la importurile de țiței și pe locul doi la importurile de cărbuni. Guvernul japonez estimează că renunțarea imediată la energia nucleară ar însemna cheltuieli suplimentare cu achiziția de combustibil de 40 mld. dolari pe an. În Franța, președintele François Hollande și-a întărit săptămâna trecută promisiunea din campania electorală de a reduce ponderea energiei nucleare în consum de la aproximativ 78% în prezent la 50% în 2025, prin închiderea a 24 din cele 58 de reactoare în operațiune. Ca o primă măsură în acest sens, guvernul francez va cere închiderea centralei atomoelectrice din Fessenheim, cea mai veche din țară, până în 2016. Președintele francez a exclus și exploatarea prin fracturare hidraulică a rezervelor de gaze de șist ale țării din cauza “pericolelor serioase pentru sănă­tatea publică și mediu” ale acestei tehnologii. Folosirea fracturării hi­draulice a fost interzisă în Franța, la presiunea publică, în timpul mandatului lui Nicolas Sarkozy. Anunțul lui Hollande cu privire la gazele de șist și energia nucleară a fost un șoc pentru sectorul industrial francez, care se teme că Franța și-ar putea pierde unul din avantajele economice principale, costul scăzut al energiei. Parisul vrea să încurajeze dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile, începând cu un proiect eolian pe coasta Oceanului Atlantic. Energia verde acoperă în prezent 13% din consumul național, pondere care ar trebui să ajungă la 23% până în 2020. În același timp, bugetul de stat pe anul viitor va introduce impozite mai mari pe activități poluante, dar și stimulente pentru cumpărarea de automobile eficiente sau electrice și pentru reabilitarea energetică a locuințelor. În timp ce Franța, Japonia și Germania vor să renunțe la energia nucleară, guvernele din estul Europei susțin investițiile în acest sector. România încearcă de mai mulți ani să extindă capacitatea centralei de la Cernavodă, care asigură 20% din consumul național de energie, iar la un moment dat au existat planuri și pentru construcția unei noi centrale atomoelectrice, în Transilvania. Polonia vede în energia nucleară o soluție pentru a-și reduce consumul de cărbuni. Luna aceasta, companiile de stat PGE, Taurom, Enea și KGHM au semnat o scrisoare de intenție pentru a participa financiar la construcția primei centrale nucleare din țară, proiect care ar costa 50 mld. zloți (12 mld. euro) și ar deveni operațional în 2023 sau 2024, potrivit Warsaw Business Journal. Guvernul de la Varșovia mai intenționează să dezvolte o a doua centrală nucleară până în 2035, urmând ca aceste două unități să genereze 6.000 MW de energie. Bulgaria are o centrală nucleară la Kozlodui, pe malul Dunării, care operează două reactoare cu capacitatea totală de aproximativ 2.000 MW. Proiectul construcției unei a doua centrale de 2.000 MW, la Belene, a fost anulat în luna martie, după repetate dispute în privința prețului, iar guvernul bulgar acum intenționează să construiască o centrală termică alimentată cu gaze prin viitoarea conductă South Stream. radu.bostan@zf.ro François Hollande, președintele Franței În timp ce alți constructori auto europeni contemplă restructurarea, vânzările VW urcă Ioana NiȚÂ Executivii producătorilor auto Renault și Fiat au anunțat măsuri dure de restructurare din cauza reducerii vânzărilor pe fondul crizei din zona euro, în timp ce Volkswagen (VW), cel mai mare constructor european de automobile în funcție de vânzări, a înregistrat în august o creștere de 19% a livrărilor, la 719.500 unități, un nou record lunar pentru compania germană, scrie The Wall Street Journal. “Trebuie să renunți la ceva. Nu poți menține aceeași structură operațională pe care o aveai înainte”, a spus Sergio Marchionne, directorul executiv al Fiat. El a afirmat că va vedea exact ce măsuri va lua atunci când se vor afișa rezultatele companiei pe al treilea trimestru. În 2010, Fiat a închis o uzină din Europa. De asemenea, și Carlos Ghosn, CEO-ul produ­cătorului auto francez Renault și al companiei japoneze Nissan, a declarat că actualul statu quo din sectorul auto european nu este “sustenabil” și că guvernele le vor permite în cele din urmă companiilor să se restructureze pentru a putea supraviețui. Printre producătorii auto de pe piața europeană care se confruntă cu cele mai mari dificultăți econo­mice se numără Peugeot-Citroën, Ford și subsidara Opel a companiei americane General Motors (GM). Acestea intenționează să reducă numărul locurilor de muncă cu cel puțin 15.000 în uzinele din Franța, Belgia și respectiv Germania. Ford și GM nu și-au prezentat în mod oficial planurile, însă surse apropiate situației spun că este posibil ca fiecare din cele două companii să închidă câte o unitate de producție din Europa. Reprezentanții Renault au afirmat recent că vor reduce producția mașinilor mici la o fabrică din Slovenia care are 2.000 de angajați. Compania franceză, la care statul deține un pachet majoritar de acțiuni, nu a anunțat reduceri la scară largă ca răspuns la actuala scădere a pieței de profil și nu a mai închis o uzină din 1992. Guvernul francez a emis săptămâna trecută un raport prin care sugera că nu va bloca planurile Peugeot de a disponibiliza 8.000 de angajați, însă ministrul industriei, Arnaud Montebourg, a spus că acest lucru este inacceptabil. Din cauza crizei economice din zona euro, cererea pentru automobile a scăzut în vestul Europei, iar vânzările s-au redus în prima jumătate a anului cu aproximativ 7%, potrivit Asociației Europene a Producătorilor Auto. Însă deciziile executivilor privind reducerea capacității de producție nu se bazează atât de mult pe scăderea vânzărilor pe termen scurt, ci pe faptul că vânzările auto din regiune se vor diminua și mai mult pe termen lung. Cu toate acestea, VW, care include și brandurile Audi, Seat și Skoda, a înregistrat de la începutul anului o creștere a vânzărilor cu 10,2%, la 5,91 milioane unități, majorându-și astfel avansul față de competitorii săi. Performanța VW din august se datorează și faptului că au fost incluse pentru prima oară vânzările Porsche, producător de mașini sport pe care compania germană l-a integrat recent în grup. În Europa, cea mai mare piață pentru VW, vânzările acestuia au crescut din ianuarie cu 1,7%, la 2,47 milioane unități, depășind astfel așteptările din industrie de scădere a livrărilor de mașini noi cu până la 8% anul acesta. În plus, rezultatele bune ale VW au fost susținute și de piețe emergente, precum China și Rusia, dar și de revenirea de pe piața americană, unde grupul a investit masiv. Un alt avantaj al companiei este diversificarea gamei de produse, brandul premium Audi având succes la nivel global. În regiunea Asia-Pacific, cea de-a doua piață pentru VW, vânzările s-au majorat cu 17,9% de la începutul anului, totalizând 1,98 milioane unități, în principal datorită livrărilor către China. Carlos Ghosn, CEO-ul produ­cătorului auto francez Renault și al companiei japoneze Nissan Sumele enorme promise de BCE și Fed investitorilor calmează piețele. Măsurile concrete de stimulare a economiilor și de luptă contra crizei întârzie să apară Bogdan Cojocaru Investitorii jubilează cu gândul la sutele de miliarde de dolari și euro cu care cele mai influente bănci centrale din lume, BCE și Rezerva Federală americană (Fed), au promis din nou că vor hrăni piețele pentru a le calma și câștiga timp și spațiu de manevră în lupta cu turbulențele economice, sociale și financiare din zona euro și SUA. Însă, așa cum criza datoriilor a demonstrat, orice cheltuială trebuie să aibă o limită, politicienii trebuie să înlocuiască cu soluții permanente măsurile costisitoare ale celor două bănci centrale. Dar politicienii se împotmolesc în amănunte în Europa, iar în SUA par că nu iau în seamă avertismentele că programele de ajustare cantitativă lansate de Fed nu revigorează suficient economia și accentuează inegalitatea în distribuirea averilor. Între timp, Spania își netezește cu noi reforme drumul spre un bailout. Costurile de finanțare ale Spaniei și Italiei, economii majore ale zonei euro, dar care se confruntă cu probleme financiare și de competitivitate, au scăzut, iar euro este mai puternic ca oricând în ultimele patru luni, semn că planul BCE de a achiziționa pe termen nelimitat obligațiuni ale statelor suverane funcționează încă înainte de a fi demarat, scrie CNBC. Optimismul din Europa a fost alimentat și de Curtea Constituțională din Germania, care a dat undă verde ratificării în această țară a mecanismului permanet de salvare al zonei euro, ESM, și pactului fiscal european cerut cu insistență de Berlin. De pornirea ESM depinde aproape întreaga strategie de luptă directă a zonei euro cu criza datoriilor suverane. BCE a condiționat achizițiile de obligațiuni ale unui stat de acceptarea, de către guvernul respectiv, a unui acord de asistență financiară prin intermediul ESM. Mecanismul va deveni funcțional în octombrie, a asigurat șeful Eurogroup Jean-Claude Juncker. Neînțelegeri în UE, din nou Nu de atâta certitudine este înconjurat un alt plan anticriză al politicenilor europeni, acela de a forma o uniune bancară. Deși în pricipiu ei sunt de acord că aceasta este necesară, nu se înțeleg asupra etapelor și programului după care uniunea va fi creată. Primul pas în realizarea uniunii este stabilirea unei structuri unice de supraveghere a băncilor din zona euro, iar CE vrea ca acest organism să fie BCE. Michael Barnier, comisarul european responsabil cu planul uniunii bancare, vrea ca la un acord să se ajungă până în ianuarie, termen limită “dificil, dar necasar și care poate fi respectat”. Germania, Suedia, Polonia și Olanda au sugerat însă că negocierile vor dura până în 2013. CE vrea, totodată, ca BCE să supravegheze toate băncile, în timp ce Berlinul cere supra­veghere doar pentru cele mai mari bănci, cel puțin pentru început, notează Financial Times. De asemenea, statele din UE care nu sunt membre ale zonei euro se tem de condițiile care le-ar putea fi cerute dacă optează pentru intrarea în sistemul de supreveghere, BCE putându-le obliga la decizii asupra cărora nu au influență. “În particular nu putem accepta ca supravegherea să aibă în centru BCE, la care nu putem fi membri dacă nu adoptăm euro. Am avea băncile sub supravegherea unei instituții în care nu avem drept de vot. Este ceva, evident, neacceptabil”, a declarat Anders Borg, ministrul suedez de finanțe. El a discutat această probleamă vineri și sâmbătă cu omologii lui din zona euro în Cipru. Dacă BCE devine puterea de supra­veghere supremă în zona euro, ESM va putea recapitaliza direct băncile. Pentru a fi implementat, noul sistem trebuie acceptat de toate guvernele din UE. ESM, aproape gata de acțiune ESM va avea, până la sfârșitul lunii octombrie, o capacitate de creditare de 200 miliarde euro. În trei ani, puterea de foc va ajunge la 500 miliarde euro. Timp de un an, mecanismul va funcționa în paralel cu EFSF, o structură de bailout temporară, însă de noile programe de asistență se va ocupa ESM. Ambele fonduri pot oferi linii de creditare preventive și pot achiziționa obligațiuni pe piața primară și secundară. Însă spre deosebire de EFSF, ESM poate impune sancțiuni țărilor care nu-i respectă condițiile, scrie Thomson Reuters. Cea mai mare economie care va cere ajutorul BCE și va cere asistență financiară din partea ESM va fi Spania, spun analiștii. Premierul spaniol Mariano Rajoy, sub presiunea protestelor sociale, a promis că nu va aplica reduceri de cheltuieli impuse din exterior. El s-a angajat, în schimb, să prezinte curând noi reforme structurale economice cu termene limită stricte. Diplomații euro­peni văd în aceste reforme eforturile Madridului de a evita măsuri dure cerute de zona euro în schimbul unui bailout. Legat de Grecia, șefa FMI spune că acestui stat, care ar falimenta fără asistență financiară externă, i-ar putea fi oferit mai mult timp pentru a îndeplini condițiile impuse de creditori, dar nu și mai mulți bani. Ajustarea cantitativă, mai mulți bani pentru bogați? De asemenea, acțiunile marilor companii europene au atins vineri pe burse maximul ultimelor 14 luni, după ce Fed a anunțat va cumpăra obligațiuni garantate prin ipoteci de 40 de miliarde de dolari în fiecare lună până când apar semne că șomajul se reduce sustenabil, iar economia capătă forță. Însă în SUA, cea mai mare economie a lumii, analiștii avertizează că de programele de ajustare cantitativă demarate de Fed, prin care sunt injectate lichidități pe piață, beneficiază doar cei bogați. Temerile par a fi îndreptățite de un raport al Băncii Anglei, în care se arată că programul instituției de ajustare a majorat valoarea acțiunilor și obligațiunilor cu 26%, sau aproape 1.000 miliarde dolari, dar 40% din acest câștig a revenit celor mai bogate 5% din familiile britanice, subliniază CNBC. În SUA, primii 5% dintre cei mai mari investitori controlează 60% din activele financiare deținute individual. Analiștii spun, de asemenea, că programele anterioare de ajustare canti­tativă, derulate în 2008 și 2009, au creat un proces de revenire economică cu două viteze. Acțiunile și-au dublat valoarea, iar bogații și-au recuperat mai rapid averea pierdută. Șomajul a rămas însă la cote ridicate. De asemenea, în pofida dobânzilor reduse, băncile au restricționat creditarea pentru majoritatea americanilor. Cea de-a treia rundă de ajustare cantitativă anunțată de Fed a impulsionat bursele din întreaga lume, din Brazilia până în Hong Kong. bogdan.cojocaru@zf.ro Ben Bernanke, președintele Fed, a angajat instituția în cea de-a treia rundă de ajustare cantitativă pentru a impulsiona economia