Știri pe scurt din Europa de Est

Guvernul din Polonia va adopta la sfârșitul lunii iunie o nouă legislație în privința explorării gazelor de șist prin care se va reduce birocrația din sector, aceasta devenind astfel mai „prietenoasă” cu investitorii, a declarat ministrul mediului Marcin Korolec, citat de Warsaw Business Journal. De asemenea, legislația va permite înființarea unei agenții de stat care va face parte din consorții din sectorul energiei. „Mă aștept ca proiectul de lege să fie aprobat de guvern până la sfârșitul lunii iunie și de parlament până la finalul anului”, a spus Korolec. Viceministrul mediului Piotr Wozniak a adăugat că pentru dezvoltarea explorării gazelor de șist din Polonia este extrem de important capitalul străin, deoarece companiile locale nu dispun de experiența și capitalul necesar. Declarațiile vin la scurt timp după ce compania americană Marathon Oil și canadienii de la Talisman Energy au decis să nu mai investească în sectorul gazelor de șist din Polonia. Statul polonez a aprobat peste 100 de licențe pentru explorarea gazelor de șist, iar până acum s-au efectuat aproximativ 40 de foraje de test, însă exploatarea nu va începe mai devreme de 2015.

Recapitalizarea băncilor neperformante din Slovenia va începe luna viitoare, când primele active vor fi transferate băncii „rele”, întregul proces urmând să fie finalizat în al treilea trimestru al anului, a declarat ministrul de finanțe sloven Uros Cufer pentru CNBC. Autoritățile din Slovenia intenționează să transfere creditele neperformate de 3,3 miliarde euro ale celor mai mari bănci din țară, NLB, Nova KBM și Abanka Vipa, deținute de stat, la banca „rea”, în schimbul unor obligațiuni garantate de stat care valorează 1,1 miliarde euro. Cufer a asigurat investitorii că emisiunea de obligațiuni care a avut loc săptămâna aceasta și prin care ministerul de finanțe a obținut aproximativ 55 milioane euro nu va amâna implementarea reformelor economice. „Vrem ca procesul să fie transparent și profesional și vrem să maximizăm prețul, nu timpul de desfășurare”, a spus ministrul sloven. El a adăugat că prima măsură luată pentru evitarea unui bailout internațional va fi vânzarea companiilor de stat, printre care se numără cele mai mari bănci slovene, cel mai mare operator telecom și o companie aeriană.

Guvernul Poloniei a aprobat proiectul intitulat „Apartamente pentru tineri” prin care statul va acorda tinerilor pentru a achiziționa locuințe subvenții totale de 3,23 miliarde zloți (717 milioane euro) în decurs de cinci ani, a declarat viceministrul polonez al construcțiilor Piotr Styczen, citat de Warsaw Business Journal. În primul an, statul va cheltui 600 milioane zloți (143 milioane euro) cu acest program, iar reprezentanții Ministerului Construcțiilor estimează că aproximativ 115.000 de polonezi vor beneficia de subvenții. Programul se adresează familiilor sau persoanelor celibatare cu vârste mai mici de 35 de ani, statul urmând să acopere 10% din valoarea apartamentelor pentru cei care nu au copii și 15% din costul locuinței pentru cei care au copii. Subvențiile vor fi acordate pentru apartamente cu suprafețe cuprinse între 50 și 75 de metri pătrați. Dacă va fi aprobat și de parlament, programul va demara la începutul anului viitor.

Costul împrumuturilor Greciei pe termen lung a scăzut ieri la cel mai redus nivel din ultimii trei ani, după ce Fitch Ratings a revizuit în creștere ratingul țării cu o treaptă, la nivelul B-, datorită îmbunătățirii perspectivelor economice, relatează Financial Times. Randamentul obligațiunilor elene pe termen de 10 ani a scăzut cu un punct procentual, la 8,2%, cel mai redus nivel din iunie 2010. În martie 2012, randamentul acestor obligațiuni a atins un maxim de 37%. Standard&Poor’s a îmbunătățit ratingul Greciei la nivelul B- în decembrie anul trecut. Grecia dispune de rating C din partea Moody’s. Toate calificativele Greciei se află în categoria „junk“, nerecomandată investițiilor. Economia Greciei s-a contractat puternic în ultimii cinci ani, dar și-ar putea reveni ușor în acest an. Statul elen ar putea înregistra chiar un excedent bugetar primar, care exclude serviciul datoriei.