Știri pe scurt din Europa de Est

Grupul american Philip Morris International, unul dintre cei mai mari producători de țigarete din lume, intenționează să investească 150 milioane de zloți (35,4 milioane de euro) într-o nouă facilitate în orașul polonez Cracovia, scrie The Warsaw Business Journal. Noua linie de producție va asigura 700 de noi locuri de muncă și va deveni operațională la mijlocul anului 2014, a declarat directorul executiv al Philip Morris Polska, Andrzej Dabrowski. Proiectul, care include și un complex de birouri, reprezintă stadiul final al unui proces de investiții început în 1996, când Philip Morris a cumpărat Zaklady Przemyslu Tytoniowego printr-o afacere de privatizare. De atunci grupul a investit 500 de milioane de dolari în companie. Fabrica de la Cracovia are în total 2.400 de angajați și produce 50 de miliarde de țigarete pe an. Bogdan Cojocaru

Rusia va investi 562 miliarde de ruble (17 miliarde de dolari) pentru a moderniza două linii de cale ferată care traversează Siberia și Orientul Îndepărtat, a declarat ministrul transporturilor, Maxim Sokolov, citat de RIA Novosti. Suma de 562 miliarde de ruble este „varianta optimă“ pentru modernizarea celor două linii de cale ferată, a spus ministrul. Capacitatea de transport pe calea ferată transsiberiană, cu o lungime de 9.300 de kilometri între Moscova și Oceanul Pacific, și pe linia principală Baikal-Amur, care traversează Siberia și Orientul Îndepărtat, ar urma să crească cu 55 de milioane de tone în urma modernizării. Lucrările trebuie să se încheie în 2018. O sumă de circa 10 miliarde de dolari va fi asigurată printr-un program de investiții al companiei de cale ferată deținute de stat, iar alte 3 miliarde de dolari din fonduri guvernamentale. De asemenea, un fond de rezervă al statului finanțat din veniturile din industria petrolieră va contribui cu circa 4 miliarde de dolari. Marius Oncu

Ministerul Reformei Administrative din Grecia intenționează să înlocuiască mașinile utilizate de oficialii publici, inclusiv multe autovehicule de lux precum Mercedes, cu unele noi, mai economice în privința costurilor cu reparațiile și combustibilul. „Statul va scăpa de risipa menținerii unor mașini sumpe sau depășite din punct de vedere tehnologic“, se arată într-un comunicat al instituției, citat de portalul GreekReporter. Serviciile centrale și administrațiile descentralizate trebuie să strângă date despre mașinile pe care le dețin sau pe care le au în supraveghere, excepție făcând cele ale Poliției, Pazei de Coastă și Agenției Naționale de Informații. În urmă cu trei ani, a avut loc o tentativă similară de a înlocui mașinile oficialilor importanți cu unele mai ieftine, dar decretul ministerial a fost în mare măsură ignorat, întrucât aceștia nu au vrut să renunțe la autovehiculele de lux, pentru care le este plătit și combustibilul. Guvernul elen a luat, de asemenea, mai multe măsuri pentru a limita categoria angajaților statului care au dreptul la mașină de serviciu. Marius Oncu

FMI vrea ca Grecia să reducă din nou salariile din sectorul public și drepturile angajaților, astfel încât țara să devină mai competitivă din punct de vedere economic, potrivit unui raport al instituției internaționale, citat de portalul Greek Reporter. Fondul urmează să decidă luni asupra eliberării unei tranșe de 1,8 miliarde de euro pentru Grecia, parte a unui pachet de împrumuturi acordat împreună cu țările din zona euro statului elen. FMI analizează „flexibilitatea pieței muncii“, limbaj al instituției care înseamnă salarii mai mici și drepturi reduse pentru angajați, scrie GreekReporter. Grecia a scăzut deja salariul minim și încearcă să elimine drepturile de negociere colectivă, la cererea troicii, din care fac parte Fondul, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană. Raportul recunoaște „progresele semnificative“ ale Greciei în privința reformării pieței muncii, dar subliniază că sunt necesare noi măsuri pentru a spori competitivitatea și recomandă scăderi de salarii și drepturi mai puține pentru angajați. FMI estimează că Grecia va avea nevoie de 32 de ani pentru a ajunge la nivelul mediu de „autosustenabilitate economică“ din zona euro. Marius Oncu

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.07.2013