Știri pe scurt din Europa de Est

Premierul elen Antonis Samaras (foto) i-a cerut președintelui Rusiei Vladimir Putin o reducere a prețului gazelor naturale livrate de grupul rus de stat Gazprom, în linie cu discounturile acordate altor clienți din Europa, potrivit unor surse apropiate situației, citate de portalul elen Capital. Samaras și-a exprimat cererea într-o scrisoare adresată direct președintelui rus, notând că prețul energiei reprezintă un factor decisiv în creșterea competitivității economiei Greciei și este astfel de importanță vitală pentru guvernul de la Atena. Grecia plătește Gazprom un preț cu circa 30% mai mare decât media europeană, în cadrul unui contract valabil până în 2016, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Gazprom a încercat anul acesta să cumpere compania de distribuție de gaze naturale din Grecia, DEPA, dar și-a retras oferta în iunie. Câștigătoare a procesului de vânzare a fost desemnată ulterior compania de stat din Azerbaidjan SOCAR. Planurile statului elen de a-și diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale au înregistrat un succes major în iunie. Astfel, prin Grecia va trece gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) care transportă în Europa gaze din Azerbaidjan și are ca punct final Italia.

Guvernul Cehiei și-a prezentat ieri oficial demisia dat fiind că nu a reușit să obțină încrederea Parlamentului, urmând să fie convocate alegeri anticipate pentru depășirea crizei politice. Cabinetul de experți condus de economistul de stânga Jiri Rusnok a fost numit de președintele Milos Zeman pe 10 iulie pentru a-l înlocui pe cel de centru-dreapta condus de Petr Necas, căzut în iunie după arestarea colaboratoarei și amantei acestuia, Jana Nagyova, acuzată de corupție. „Permiteți-mi să vă încredințez sarcina de a vă îndeplini atribuțiile până la numirea viitorului guvern, sperând că va exista unul după viitoarele alegeri“, a declarat Zeman după ce a acceptat demisia cabinetului Rusnok. Parlamentul urmează să se pronunțe în legătură cu autodizolvarea după 20 august.

Miliardarul american Elon Musk, fondator și CEO al producătorului de automobile electrice de lux Tesla Motors, a prezentat proiectul unui sistem de transport pe distanțe medii, imaginând capsule metalice care circulă prin tuburi la viteze amețitoare, cu motoare electrice alimentate cu energie solară. Musk a prezentat proiectul futuristic ca alternativă la o linie feroviară de mare viteză între San Francisco și Los Angeles, investiție estimată la zeci de miliarde de dolari, prioritară pentru statul California. Opozanții proiectului de cale ferată, printre care se numără și Musk, consideră că investiția ar fi prea costisitoare și ineficientă, iar transportul terestru pe această rută ar rămâne la fel de greoi. Proiectul Hyperloop vizează transportul între orașe, pe distanțe de până la 1.500 kilometri. Omul de afaceri a descris sistemul drept „asemănător unei puști cu două țevi“, tuburile urmând să meargă în paralel, aproape alipite, pentru cea mai mare parte a călătoriei, cu bucle la capete. Pe traseul San Francisco – Los Angeles, proiectul propus de șeful Tesla este estimat la 6 miliarde de dolari dacă se va opta pentru capsule mai mici, focusate pe transportul de persoane, sau 10 miliarde de dolari în cazul unui proiect mai ambițios, care să permită și transportul de automobile. Rețeaua feroviară de mare viteză planificată de autoritățile din California, a cărei construcție ar urma să înceapă în acest an și să fie finalizată în 2029, va conecta San Francisco, Los Angeles, San Diego și Sacramento. Costurile pentru acest proiect sunt estimate la aproximativ 70 miliarde de dolari.

Vânzările Volkswagen Group sub brand propriu au scăzut cu 0,5% în iulie, acesta fiind doar al doilea declin lunar din ultimii trei ani și jumătate, provocat de condițiile dificile din piață determinate de reducerea cererii și supracapacitatea de producție, scrie Automotive News Europe. VW a comercializat luna trecută 466.100 de vehicule. Brandul reprezintă circa jumătate din livrările globale ale producătorului german de automobile. Este doar a doua lună când VW a înregistrat o evoluție negativă a vânzărilor din ultimii trei ani și jumătate. Din decembrie 2009, vânzările sub brand VW au urcat timp de 38 de luni consecutiv, până în martie 2013, când au scăzut cu 1%. Livrările au crescut apoi în aprilie, mai și iunie. „Având în vedere condițiile economice incerte care se vor menține, urmărim cu atenție evoluția piețelor auto. Situația din piață rămâne dificilă“, a declarat directorul de vânzări al VW, Christian Klingler. În primele șapte luni, vânzările sub brand VW au crescut cu aproape 4%, la 3,38 milioane de vehicule, datorită pieței chineze, care a compensat situația dificilă din Europa. Livrările VW au scăzut în primele șapte luni cu 9% în Germania, la 328.400 de mașini, iar la nivel european cu 7%, la 980.000 de unități.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.08.2013.