Strategia PSD pentru alegeri

“Strategia 2003” elaborata pentru conducerea PSD este un document de exceptie prin curajul si realismul analizei critice a situatiei prezente si a sanselor electorale in 2004-2005. Sincer vorbind, nu ma asteptam ca lumea noastra politica de azi sa produca un document de asemenea calibru. Conducerea PSD simte ca masurile nepopulare de reforma pe care este obligata sa le adopte in 2003 vor duce la o erodare a popularitatii (apreciata acum cam la 50%), care se va reflecta in micsorarea votului obtinut la alegeri.
Analiza incepe cu baza sociala. Prima constatare e ca sta prost in aceasta privinta: PSD a reusit sa capteze atentia unui electorat aflat in zona de mijloc si superioara a piramidei sociale, dar risca sa piarda zona de jos a electoratului sau traditional. Cu alte cuvinte, a castigat teren in clasa mijlocie si printre capitalisti, dar cu pretul pierderii votului muncitorilor si taranilor. Asta ar fi un bilant fericit pentru  un partid de dreapta, dar nu pentru social-democrati. Iar acum, cand e obligat sa taie in carne vie (disponibilizarea a 23.000 de muncitori), riscul de a pierde votul muncitoresc se agraveaza. Vezi demonstratiile de la Brasov. Pana si Iliescu a simtit nevoia sa sara in ajutor: “Guvernul nu mai poate permite sa tina in spate fabricile cu pierderi. Ce rezolva cu miscari de strada?”.
Guvernul a si trimis o echipa la Brasov cu sarcina de a crea 7.500 de locuri de munca. Iar reaminteste Adrian Nastase visul alegerilor anticipate iscat de ideea ca asemenea masuri nepopulare sa fie luate dupa alegeri si nu inaintea lor. Da, daca iesea pasenta in 2003, ar fi calarit pe succese (viza Schengen, NATO, UE) si pe cresterea economica, scaderea inflatiei, asa ca ar fi castigat cu brio peste 50% din votul popular.
Acum insa trebuie sa constat ca beneficiile cresterii economice nu se repartizeaza uniform: a castigat clasa mijlocie si s-au imbogatit capitalistii, dar au pierdut muncitorii si taranii. Cum sa repare lucrurile? Documentul mentioneaza amendarea nivelului de trai si a calitatii vietii, iar ca obiective concrete facturile de intretinere, pensiile, probleme din sanatate. Dar trebuie sa notez ca masurile enuntate n-o sa ajute prea mult. Salariul mediu crescut cu 3%, diminuarea cotelor la asigurari sociale si recorelarea pensiilor – toate ajung doar pe o masea, mai ales ca inflatia inghite cea mai mare parte a acestor cresteri.
Sunt interesante si consideratiunile de strategie sociala. Eu nu sunt de acord cu observatia ca partidele de opozitie au impus PSD o agenda a dezbaterii publice diferita de agenda Guvernului. Eu cred ca principala forta care orienteaza opinia publica nu se gaseste pe banca partidelor de opozitie, ci in presa, radio si televiziune. Mass-media este aceea care a demascat coruptia, ea a pus pe tapet afacerile baronilor din provincie, pe Pavalache si Tcaciuc.
E intr-adevar o problema vitala a democratiei ca nu avem in Romania o opozitie puternica, ca partidele politice din opozitie nu au forta combativa, nu ofera solutii alternative, nu se aude o voce tare de dreapta. Despre PRM e justa observatia ca strategia de izolare a extremismului politic a dat rezultate, mai ales ca a fost dublata de mediul extern. Aceasta proiecteaza PRM ca un partid lipsit de perspectiva puterii, ceea ce descurajeaza parlamentarii si electoratul. PSD isi propune sa respinga orice tentativa de “respectabilizare” a PRM tocmai pentru ca Vadim Tudor se cazneste din rasputeri sa devina respectabil. Documentul marturiseste ca scopul PSD este absorbirea PD prin unificarea social-democratiei. A si inceput sa o faca.
In aceste conditii, singura sansa de a construi o alternativa la guvernarea actuala apartine PNL condus de Theodor Stolojan, cu conditia ca acesta sa iasa din hibernare si sa treaca agresiv in arena politica. Faptul ca nu se manifesta ca o forta militanta pentru un capitalism dezvoltat a permis PSD sa-i sufle clasa mijlocie si oamenii de afaceri. Daca tine sa ajunga la 20%, PNL trebuie sa pledeze convingator cauza capitalismului dezvoltat, sa promoveze combativ interesele clasei mijlocii, sa lanseze argumente convingatoare (ex. – salariul minim 350 euro in 2007) in favoarea capitalismului dezvoltat – singurul care poate asigura un inalt nivel de trai majoritatii populatiei.