SUA insista pentru retragerea rusilor din Transnistria

Secretarul american al apararii, Donald Rumsfeld a cerut la sfarsitul saptamanii la Chisinau, retragerea ramasitelor fostei Armate a XIV-a din Transnistria. Iulian Anghel
Vizita responsabilului american la Chisinau a fost scurta, numai trei ore, dar foarte semnificativa. Secretarul apararii este cea mai inalta oficialitate americana care viziteaza Republica Moldova, de la obtinerea independentei, in 1991. Este expresia interesului american pentru aceasta zona.
NATO si OSCE se pronunta pentru retragerea trupelor rusesti din Transnistria si din Georgia. Acest angajament a fost luat de Moscova in 1999, la summitul de la Istambul, iar cuvantul dat trebuie respectat, a spus Rumsfeld.
Rusia refuza sa-si asume angajamentele luate in 1999 si spune ca cei 1.400 de militari si un impresionant arsenal militar care stationeza in Transnistria, este menit sa asigure stabilitatea intr-o zona de mare risc. Tarile europene si SUA spun ca tocmai prezenta militara ruseasca in Transnistria reprezinta riscul in republica separatista, care a scapat controlului autoritatilor centrale, intrucat incurajeaza traficul cu arme si crima organizata.
Rumsfeld a spus, la Chisinau, ca SUA incurajeaza apropierea Republicii Moldova de NATO, prin intermediul Parteneriatului pentru pace, mentionand, in aceeasi vreme, ca Wasghingonul nu are “interese militare” in regiune, ci vrea doar o sa se asigure ca va exista o solutie pasnica in “reintregirea tarii si respectarea suveranitatii ei”.
Analistii militari vad in obstinatia cu care Moscova cere mentinerea trupelor in Transnistria o incercare de a-si construi un cap de pod in Europa. Eventuala aderare a Ucrainei la NATO – o chestiune care pare acum utopica, dar pe care strategii nu o elimina intru totul – ar duce Rusia langa granitele Aliantei. Ar fi o situatia similara celei din regiunea Kaliningrad, o enclava ruseasca izolata dupa aderarea tarilor baltice si a Poloniei la UE si NATO.
Planul Moscovei de federalizare a Republicii Moldova, care prevedea ca trupele rusesti vor ramanie in regiune pana in 2020 a esuat. Planul Kozak, cum s-a numit el, a fost respins de Statele Unite si UE, doi dintre mediatorii conflictului transnistrean, alaturi de Rusia si Ucraina. Si atunci, si acum, SUA cer Rusiei sa paraseasca Transnistria, asa cum s-au angajat in 1999. Planul Kozak prevedea ca, in viitorul stat federal, Transnistra, dar si Gagauzia au puteri egale cu cele ale Republicii Moldova. O separare unilaterala a Transnistriei era si ea prevazuta in plan.
Plnalul OSCE privind o federalizare “disproportionata”, in care puterea centrala sa ramana la Chisinau, este refuzat de Tiraspol, sustinut tacit de Moscova. Ultima “solutie” in materie de rezolvare a conflictului transnistrean, elaborata in laboratoarele Moscovei, este independenta Transnistriei, in schimbul recunoasterii unei eventuale uniri a Basarabiei cu Romania. Solutia a fost respinsa de de toti actorii, intrucat ar statua prezenta rusa in Transnistria.