SUA nu sunt de acord cu canalul construit de Ucraina

Statele Unite solicita Ucrainei sa analizeze cu atentie impactul pe care construirea unui canal in Delta Dunarii l-ar avea asupra mediului si cere Kievului sa respecte acordurile internationale pe care le-a semnat in aceasta privinta.
Secretarul de stat in MAE, Bogdan Aurescu a declarat ieri, citat de Mediafax, ca SUA au cerut partii ucrainene sa aleaga un traseu care sa reduca la minimum impactul asupra mediului.
Ucraina a inceput pe 11 mai constructia unui canal de navigatie pe estuarul  Bastroe, aproape de granita romana, astfel incat navele ucrainene sa nu mai fie nevoite sa utilizeze canalul Sulina, pentru a iesi la Marea Neagra. Preiectul este contestat de partea romana si de organizatiile internationale pentru apararea mediului care apreciaza ca el va fi un dezastru pentru flora si fauna Deltei. MAE roman a sesizat Secretariatul Conveniei de la Berna pentru protectia vietii salbatice, care a anuntat ca va trimite in Ucraina o echipa de specialisti. Delta este rezervatie naturala aflata sub protectie internationala, lucru care explica larga dezaprobare fata de proiect. MAE roman a trimis partii ucrainene nenumarate note verbale, solicitand informatii despre proiect, dar nu au primit nici un raspuns. Romania acuza Ucraina ca, prin constructia canalului, incalca mai multe acorduri internationale pe care le-a semnat si acorduri bilaterale. Este invocata Conventia privind valoarea impactului asupra mediului, incheiata la Espoo in 1991. Prin document, partea ucraineana se obliga sa transmita partii romane toate informatiile privind executarea unor lucrari in zona apelor de frontiera, de natura sa modifice regimul de scurgere sau calitatea apelor. In decembrie 2003 Comisia pentru protectia Dunarii, cu sediul la Viena, a cerut Ucrainei sa nu inceapa lucrarile la canal. Partea romana mai invoca Tratatul privind regimul frontierei de stat cu Ucraina, ratificat de Parlamentul roman luna trecuta. Documentul prevede ca nici una din parti nu poate initia un proiect care poate afecta cursurile de apa sau mediul din cealalta tara. Chestiunea canalului ucrainean se adauga altor probleme majore in relatiile dintre cele doua parti. Dupa ce in 1997 au reusit sa semneze Tratatul de baza, Romania si Ucraina s-au angajat in negocieri anevoioase pentru Tratatul privind frontiera de stat si pentru un document privind reglementarea juridica a statutului Insulei Serpilor si delimitarea platoului continental. Cele doua documente sunt strans legate unul de celalalt. Tratatul privind frontiera acorda fiecarei parti cate 12 de mile marine ape teritoriale, potrivit acordurilor internationale. In functie de ultimul punct al frontierei maritime vor fi corectate mutatiile frontierei fluviale. Corectiile vor fi stabilite de experti. Chestiunea este ca Ucraina vrea pentru Insula Serpilor un statut de insula propice vietii (adica are surse de apa si este locuita) lucru ce i-ar da dreptul sa pretinda platou continental si zona economica exclusiva, lucru de care Romania nici nu vrea sa auda. Intr-o astfel de situatie, frontierele Ucrainei s-ar intinde pana la gurile Dunarii. Nu se pune problema ca, printr-o astfel de manevra, Ucraina sa doreasca sa blocheze iesirile la mare ale Romaniei, dar relevanta pentru zona economica exclusiva este foarte mare.