SUA si UE au ajuns la un compromis in dosarul agricol. Lipsesc doar detaliile

Statele Unite si Uniunea Europeana au incercat sa mai dea puteri rundei Doha a Organizatiei Mondiale a Comertului, propunand un plan de liberalizare a comertului agricol. Proiectul ofera statelor in curs de dezvoltare posibilitatea de a-si creste exporturile.

“Nu este vorba de o oferta pe care ori o accepti, ori o respingi integral, numai ca trebuie sa pornim de undeva. Suntem la inceputul unui proces, nu la sfarsitul lui”, a declarat Eric Mamer, purtator de cuvant al Uniunii Europene.

Subventionarea agriculturii a fost un adevarat “mar al discordiei” pentru cele doua economii ale lumii, dar si o sursa de nemultumire pentru tarile in curs de dezvoltare, care considerau ca nu li se permite accesul pe pietele vestice.

Planul propus de SUA si UE in aceasta saptamana, mai mult o “viziune comuna”, conform unui purtator de cuvant al UE, va folosi ca punct de plecare pentru negocierile de la summitul Organizatiei Mondiale ale Comertului (OMC). #leadend# Delegatii celor 146 de state membre ale organizatiei, din care patru cincimi sunt tari in curs de dezvoltare, se vor intalni in luna septembrie, la Cancun (Mexic), pentru a rezolva problema stringenta a comertului agricol.

“Propunerile de astazi erau necesare daca vrem ca intalnirea de la Cancun sa aiba sanse de succes”, a declarat Pascal Lamy, comisarul european pentru comert. “Am cazut de acord asupra unor reduceri semnificative a sprijinului pe plan intern. Astfel, negocierile au inaintat cu 50-60%”, a adaugat el.

La randul sau, Allen F. Johnson, negociatorul american privind comertul agricol, a fost la fel de evaziv in aprecierile sale. El a descris acordul ca fiind un progres semnificativ, dar a avertizat ca “mai sunt probleme dificile de rezolvat”.

Reforma agriculturii este considerata cheia succesului rundei Doha a OMC. Aceasta reforma presupune masuri in sensul diminuarii taxelor vamale de import, a creditelor pentru companiile exportatoare de produse agricole si reducerea graduala, pana la eliminarea totala, a subventiilor agricole pentru export. In ceea ce priveste subventiile, atat SUA, cat si UE, au fost aspru criticate pe plan international, deoarece aceste practici distorsioneaza comertul mondial. Conform datelor furnizate de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), masurile protectioniste ale SUA si UE ajung intre 15.000 si 20.000 dolari pe an pentru un producator agricol.

Acordul dintre Washington si Bruxelles este preliminar si sarac in detalii, si de accea statele in curs de dezvoltare sunt sceptice in privinta lui. India, cel mai important membru al OMC din randul tarilor in curs de dezvoltare, a respins deja planul celor doua puteri economice.

“Nu este fezabil. Nu ia in calcul interesele fermierilor”, a declarat K. M. Chandrasekhar, ambasadorul Indiei la OMC. El este de parere ca acordul “pare a fi o incercare de a intra pe pietele noastre, fara ca marile puteri sa-si ia vreun angajament sa-si deschida portile propriilor piete”.

Si Argentina sau Brazilia ar putea fi deranjate de intelegerea dintre marile puteri, prin care aceste tari in curs de dezvoltare, dar importante exportatoare de produse alimentare, nu vor avea aceleasi drepturi ca tarile sarace, carora li se va permite sa mentina bariere importante pentru importurile de produse alimentare.

Japonia a criticat si ea acordul, mai ales prevederile privind reducerea taxelor vamale pentru import pentru produsele alimentare, printre care si traditionalul orez al japonezilor. Japonia aplica in prezent o taxa vamala de 490% pentru orezul importat, foarte ridicat fata de standardele internationale.